Din cuprinsul articolului
Cine nu a simțit măcar o dată „fluturi în stomac” sau o „presimțire” puternică, ca o reacție fizică a emoțiilor? Mult timp, astfel de expresii păreau simple metafore. Astăzi, știința confirmă că între minte și sistemul digestiv există o legătură reală și complexă, denumită axa intestin-creier.
Această conexiune bidirecțională influențează nu doar digestia, ci și starea de spirit, nivelul de stres, pofta de mâncare și chiar sănătatea mentală. Gastroenterologul dr. Eamonn Quigley, de la Houston Methodist, explică modul în care această axă funcționează și de ce este esențială pentru echilibrul organismului.
Creierul și intestinul comunică în permanență printr-o rețea densă de nervi, hormoni și semnale chimice. Printre aceștia, nervul vag joacă un rol central, fiind „autostrada” principală a informațiilor dintre cele două organe.
„Intestinul are nervi senzoriali care trimit semnale prin măduva spinării și nervul vag către creier. Acesta interpretează informația și răspunde, influențând secrețiile și motilitatea intestinală”, explică dr. Quigley.
Această comunicare poate merge în ambele direcții: stresul și anxietatea pot afecta digestia, dar și tulburările intestinale pot genera simptome emoționale, cum ar fi iritabilitatea, depresia sau oboseala psihică.
Când stresul „se simte” în stomac
Oricine a avut vreodată emoții puternice știe că ele se pot manifesta fizic: greață, crampe abdominale, dureri difuze. Acestea sunt reacții reale ale axei intestin-creier.
„Când suntem stresați, creierul trimite semnale către intestin, modificându-i motilitatea. Rezultatul poate fi diareea, greața sau senzația de disconfort abdominal. Dar și invers – inflamațiile intestinale pot declanșa în creier stări de anxietate și depresie”, explică medicul.
Așa se formează un cerc vicios: stresul agravează simptomele digestive, iar disconfortul digestiv amplifică stresul. Acest fenomen este adesea observat la persoanele care suferă de sindromul de intestin iritabil (SII) sau boala inflamatorie intestinală (BII), unde componenta psihologică joacă un rol important.
În ultimii ani, cercetările au descoperit că în comunicarea dintre creier și intestin mai intervine un factor esențial: microbiomul intestinal. Acest ecosistem microscopic format din miliarde de bacterii și microorganisme influențează digestia, imunitatea și chiar starea psihică.
„Microbiomul trimite semnale chimice către creier și primește, la rândul său, comenzi de la sistemul nervos central. Dezechilibrul său poate contribui la anxietate, depresie sau tulburări digestive”, explică dr. Quigley.
Dieta, antibioticele și stresul cronic pot modifica semnificativ compoziția microbiomului, afectând astfel și comunicarea cu creierul. O alimentație bogată în fibre, legume, fructe și probiotice naturale este una dintre cele mai simple metode de susținere a acestei conexiuni.
Afecțiunile influențate de axa intestin-creier
Legătura dintre digestie și emoții nu este doar teoretică. Ea este implicată într-o gamă largă de afecțiuni. Cele mai cunoscute sunt sindromul de intestin iritabil și colita ulcerativă, dar axa intestin-creier joacă un rol și în boala Crohn, fibromialgie, anxietate, depresie, iar unele studii o asociază chiar cu boala Parkinson și scleroza multiplă.
„Inflamația intestinală poate genera reacții emoționale, iar stresul poate agrava inflamația. De aceea, tratamentele moderne vizează nu doar colonul, ci și echilibrul psihologic al pacientului”, precizează medicul.
Terapia pentru tulburările care implică această conexiune este tot mai complexă și integrativă. Medicii vorbesc astăzi despre intervenții minte-intestin, care includ o combinație de tratamente medicale și psihoterapie.
„Antidepresivele sau medicamentele pentru anxietate, administrate în doze mici, pot reduce sensibilitatea nervoasă din intestin, fără a fi folosite pentru efectele lor psihice propriu-zise. În același timp, terapiile comportamentale, hipnoza medicală și tehnicile de mindfulness s-au dovedit extrem de eficiente”, afirmă dr. Quigley.
De asemenea, probioticele pot contribui la reglarea axei intestin-creier, existând dovezi că pot ameliora simptomele de depresie ușoară și anxietate, influențând pozitiv microbiomul intestinal.
Stilul de viață, alimentația și sănătatea mentală
O axă intestin-creier echilibrată depinde de factori aparent simpli: o alimentație corectă, somn suficient, mișcare și gestionarea stresului. Dr. Quigley recomandă dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, cereale integrale și grăsimi bune, precum uleiul de măsline. Fibrele alimentare și hidratarea corespunzătoare mențin activitatea intestinală normală și susțin un microbiom divers.
Pe de altă parte, fumatul, alcoolul în exces și sedentarismul pot perturba comunicarea dintre creier și intestin, crescând riscul de tulburări inflamatorii și digestive.
„Tot ceea ce este benefic pentru sănătatea generală este benefic și pentru intestin. Este o regulă simplă, dar esențială,” subliniază medicul.
Axa intestin-creier este dovada că mintea și corpul nu pot fi separate. Stresul, alimentația și emoțiile ne modelează digestia, la fel cum sănătatea intestinului ne influențează gândurile și dispoziția.
„Când această comunicare funcționează armonios, nici nu suntem conștienți de ea. Dar atunci când se dereglează, apar durerea, balonarea și disconfortul. Înțelegerea acestei legături este primul pas spre o sănătate cu adevărat completă”, conchide dr. Quigley.
