Brigitte Bardot nu și-a iubit niciodată propriul fiu. Obișnuia să-l numească „tumoră canceroasă” când îl purta în pântece: „Aș fi preferat să aduc pe lume un căţel şi nu un copil”

Brigitte Bardot este diva incontestabilă a cinematografiei mondiale. Filmul „Et Dieu… créa la Femme/Şi Dumnezeu… a creat femeia“ (1956), regizat chiar de soțul său de la acea vreme, Roger Vadim, a propulsat-o în ochii publicului ca pe femeia sex simbol.

În ciuda unei vieți glamuroase, Brigitte Bardot, acum în vârstă de 88 de ani, a trecut prin numeroase depresii, a avut patru soţi, acelaşi număr de tentative de suicid, peste o sută de iubiţi de ambele sexe şi o sarcină pe care nu şi-a dorit-o niciodată.

Brigitte Bardot adoră câinii, dar nu și-a iubit niciodată propriul fiu

Brigitte Bardot este cunoscută ca o iubitoare de animale, în special de câini. După ce s-a retras din lumea filmului, în 1973, celebra BB a devenit o ferventă militantă a drepturilor câinilor fără stăpân, fiind implicată în nenumărate acţiuni caritabile care să-i sprijine pe aceştia.

 

Cu toate acestea, când vine vorba de instinctele materne, lucrurile se schimbă. Actriţa are o poveste foarte încâlcită cu singurul său fiu, Nicolas-Jacques Charrier, acum în vârstă de 63 de ani. Și, din păcate, relaţia dintre ei este distrusă complet, de ani de zile, fără speranţa vreunei împăcări.

Comportamentul lui Brigitte Bardot a fost impardonabil în ceea ce îl priveşte pe Nicolas, conceput cu cel de-al doilea ei soţ, Jacques Charrier.

Disperată că-şi va strica silueta şi viaţa din cauza unui copil, Brigitte a recunoscut lucruri terifiante despre perioada în care a fost  gravidă.

Obișnuia să-l numească „tumoră canceroasă” când îl purta în pântece

Pe când era însărcinată, actriţa se referea la copilul ei nenăscut ca la o „tumoră canceroasă” şi spunea oricui voia să o audă că ar fi preferat „să aduc pe lume un căţel şi nu un copil”.

Din cauza numeroşilor paparazzi care o aşteptau în stradă, Bardot nu a putut ajunge la spital şi a născut acasă, având parte de o naştere lungă şi dficilă.

Nu și-a dorit niciodată copilul, dar cei care au convins-o să-l păstreze au fost socrii ei.

În 1960, la doar 26 de ani, chiar de ziua ei, Bardot avea a doua tentativă de sinucidere după ce a luat somnifere şi a încercat să-şi taie venele în vila ei, din Nisa.

Fiul ei, Nicolas, a rămas în custodia tatălui, iar, peste ani și ani, actriţa avea să mărturisească:

„Nu am fost făcută să fiu mamă. Nu eram îndeajuns de matură pentru a avea grijă de un copil. Eu însămi am nevoie de cineva care să aibă grijă de mine“.

Astăzi abia mai poate merge, cu ajutorul unui baston, şi trăieşte pe proprietatea ei din Saint Tropez, numită La Madrague, alături de cel de-al patrulea soţ Bernard d’Ormale, cu care s-a căsătorit în 1992.

„Abia mai pot să merg. Nu mai pot înota. Dar îmi dau seama cât de norocoasă sunt în comparaţie cu animalele care suferă. Le-am dat tinereţea şi frumuseţea mea bărbaţilor. Acum le dau înţelepciunea şi experienţa mea animalelor“, a spus actriţa.