Ți se întâmplă se te trezești adesea cu durere de cap și de maxilar, iar pe perioada zilei să stai cu maxilarele încleștate? Află că acestea sunt semne că ai putea suferi de bruxism
Ce este bruxismul?
Bruxismul este o parafuncție a aparatulului masticator caracterizată prin scrâşnirea, frecarea sau încleştarea dinţilor, în timpul nopţii sau în timpul zilei, în mod conștient sau nu. Acesta este nociv pentru dantură și articulațiile temporo-mandibulare și poate crea probleme de estetiă dentara. Pentru organismul uman este, însă, benefic deoarece hipotalamusul se relaxează în timpul acestor mișcări ce implica mușchii sistemului cranio-mandibular și ai feței, ne explică astăzi specialiștii clinicii dr. Drăguș.
Cu alte cuvinte scrâșnitul dinților este bun pentru că ne ajută sa eliminăm stresul din organism, dar este nociv pentru dinți, pentru articulațiile temporo-mandibulare și mușchi, putând fi create disfunctii cranio-mandibulare.
Cauze si factori favorizanți
Stresul este principalul vinovat pentru bruxism, astfel, emoțiile negative precum furia, supărarea, frustrarea, anxietatea, agitația sau frica, fiind considerate ca principal factor declansator.
Bruxismul poate apărea și ca efect secundar al unor tipuri de medicamente, cum ar fi antidepresivele. De asemenea, tinde sa fie favorizat de fumat, consumul de alcool seara, dar și de băuturi cu conținut de cofeină.
Acestea trebuie evitate înainte de culcare. În schimb, sunt indicate activitati care ajută la relaxare: duș sau baie caldă, meditație, muzică preferată, un prosop călduț aplicat pe maxilare.
„Trebuie mentionat că bruxismul poate aparea și la copii. În cazul în care observați acest fenomen frecvent este indicat să faceți o vizită la dentist pentru evaluarea danturii celui mic. O evaluare completă se poate realiza cu ajutorul scanarii intaorale si cu un condilograf, condilografia fiind o tehnică digitalizată de diagnosticare stomatologică de mare precizie. De asemenea, trebuie să aflați ce anume îi provoacă copilului dumneavoastră manifestări de stres sau angoasă și să îl invățați cum să gestioneze situația. La copii bruxismul poate fi asociat cu erupția dentară, probleme de respirație, amigdalite sau cu prezența paraziților intestinali.”, explică Dr. Andi Drăguș.
De ce este bruxismul dăunător ?
Scrâșnitul regulat al dinților poate crea multe probleme dentare: fracturarea sau ciobirea dinților, boala parodontala, resorbtia ososa la nivelul oaselor maxilare si mandibulare, creșterea mobilității sau chiar pierderea dinților. Unul din semnele caracteristice ale bruxismului este abraziunea accentuată a dinților, ceea ce determină apariția unor dinți scurți și inestetici și, în unele situații, creșterea sensibilității dentare, micsorarea etajului inferior al fetei si pozitionarea condililor mandibulari retruziv în capsulele articulare.
Mai mult, bruxismul poate afecta și restaurările dentare existente, crescând riscul de fracturare sau mobilizare al obturaților, coroanelor sau punților precum și al implanturilor dentare. De fapt, bruxismul netratat si necontrolat reprezintă o contraindicație în poziționarea implanturilor.
Cei care nu își tratează această boală, aparent, insignifiantă, în timp își vor toci dinții și își vor micșora dimensiunea verticală de ocluzie.
Prin micșorarea dimensiunii verticală de ocluzie se produce o modificare la nivelul articulațiilor temporo mandibulare, în acest fel crescând riscul de dezechilibrare patologică a sistemului cranio-mandibular. Durerile de cap sunt o alta consecinta a bruxismului. Eventualele defecte se pot rezolva prin tratamente ortodontice sau de albire dentara.
În cazuri grave de bruxism, când uzura dentară este severă, devine necesar un tratament protetic.
Cum se trateaza bruxismul
„Pacientii care prezinta bruxism trebuie să poarte în timpul somnului o gutieră de bruxism dintr-un material siliconic moale. Purtând-o, dinții sunt protejați de forțele mari, dezvoltate de muschii masticatori. Aceste gutiere se schimbă când pacientul constată ca s-au găurit.
Pentru a putea diagnostica un pacient cu bruxism trebuie realizate doua brux checkere, cu care pacientul doarme pe rând câte o noapte. Aceste brux checkere sunt realizate dintr-o folie specială impregnată cu un colorant alimentar de culoare roșie.”, afirmă dr. Andi Drăguș.
Dacă pacientul este bruxoman, după purtarea în timpul somnului al brux checkerului, pe suprafața ocluzală a acestuia pigmentul roșu dispare. Astfel, medicul poate vizualiza amplitudinea și dinții implicați în acest comportament nocturn.
Bruxism si tratamentul tulburarilor de somn
Majoritatea specialiștilor consideră că bruxismul este strâns legat de o altă tulburare de somn, numită apneea de somn obstructivă. Se consideră faptul că bruxismul permite redeschiderea căilor aeriene și intrarea aerului în plămâni. Practic, apneea de somn obstructivă este un factor de risc major pentru bruxism.
Printre complicațiile asociate se numără hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemica, tulburări ale ritmului cardiac, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale. Modificarile fizionomice ale obrazului sau ale masticatiei pot fi evaluate cu ajutorului condilografului care inregistreaza toate miscarile de dinamica mandibulara.
O vizită la medicul stomatolog este obligatorie pentru diagnosticarea acestui comportament nocturn.. Medicul stomatolog poate recomanda echilibrarea ocluziei atunci când este cazul sau dispozitive pentru repozitionarea mandibulei si relaxarea musculara.
