Majoritatea persoanelor, atât bărbaţi cât şi femei, acuză în cursul vieţii dureri mari în partea dreaptă a cavităţii abdominale şi o stare generală greu de suportat. Aceasta este o afecţiune apărută la nivelul ficatului, organ cu o importanţă deosebită în asigurarea bunei funcţionări a aparatului digestiv.
În funcţie de diferitele cauze declanşatoare, legate de o nutriţie incorectă, mai ales după abuzuri necontrolate în consumul unor mâncăruri sau băuturi neadecvate, în prezenţa unor factori toxici alimentari şi a unui mod de viaţă dezordonat, pot să survină boli ale ficatului şi ale vezicii biliare, care afectează în mod grav starea de sănătate a întregului organism.
După o criză dureroasă de ficat, calmarea poate fi realizată prin adoptarea unui regim alimentar foarte strict, în care să predomine legume verzi, ciorbe, supe, fructe şi compoturi. Bune efecte are consumul de morcov, salată, creson, tomate, fructe acide (mere, struguri, lămâi, portocale, mandarine, măsline).
Dimineaţa, pe stomacul gol, se ia o linguriţă cu ulei de măsline şi o felie de lămâie. Pentru eliminarea toxinelor se consumă cantităţi mari de ape minerale şi ceaiuri medicinale (anghinare, păpădie, albăstrele, salvie, mentă, rozmarin, rădăcini de revent), care se iau atât preventiv, cât şi curativ. Permanent se va evita contactul sau ingerarea de alimente degradate sau toxice.
Regimul de viaţă impune un control riguros al climatului familial şi social. Întrucât criza de ficat poate fi generată de cauze psihice (şocuri nervoase), este recomandată multă odihnă, viaţă echilibrată, o bună oxigenare a organismului, un orar riguros pentru muncă, masă şi odihnă. În cursul dimineţii se recomandă o cură de aer, baie de soare şi gimnastică respiratorie, armonizată cu educaţie fizică, fără eforturi mari.
La dureri acute, este indicat ca după masa de prânz să se aplice o cataplasmă lombo-abdominală cu lut sau cu varză, mărunţite şi încorporate într-un albuş de ou bătut spumă. Se vor aplica şi comprese calde cu seminţe de in, fierte timp de o oră, până ajung la starea de mucilagiu, care se pune într-un săculeţ de pânză şi se aplică pe abdomen. Seara se face o baie de şezut, timp de 10-15 minute, cu rostopască, rozmarin şi fân sau o baie de aburi cu rozmarin, timp de 20 minute (de două-trei ori pe săptămână).
În timpul crizelor de hepatită acută, mai ales în primele zile, bolnavul nu are poftă de mâncare şi de aceea i se recomandă un regim alimentar cât mai bine controlat, în scopul refacerii complete şi rapide a ficatului lezat, şi asigurarea unei nutriţii corespunzătoare, în funcţie de starea fizică a pacientului, de evoluţia bolii, de toleranţa digestivă la unele alimente şi de afecţiunile asociate.
La început se vor administra sucuri dietetice de legume (morcov, tomate, sfeclă roşie, castraveţi, lactuca), sucuri nefermentate din fructe (mere, portocale, lămâi, prune, struguri, căpşuni, fragi, agrişe, afine, pepeni verzi), consumate imediat după preparare şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine.
Sucul de morcov se obţine prin spălarea şi mărunţirea rădăcinilor care se dau prin maşina de tocat sau prin mixer. Se bea, dimineaţa şi după amiaza, câte 100 ml suc proaspăt, iar restul se păstrează în frigider, timp de maximum 24 de ore. Se mai recomandă un amestec din suc de morcov (o parte), apă (două părţi) şi zahăr (patru părţi), din care se vor consuma, zilnic, câte 4-6 linguri. Cura se menţine până la ameliorarea completă a bolii.
Sucul de pepene verde bine copt se obţine prin tăierea miezului curăţat de coajă şi de seminţe şi trecerea pulpei fructului prin maşina de tocat sau mixer; se consumă, imediat, câte un pahar pe zi.
La 2-3 zile după încetarea crizelor se introduc în alimentaţie produse lactate (lapte dulce şi acru, iaurt, brânză proaspătă de vaci – 250 g/zi, caş dulce, urdă, telemea desărată – 100 g/zi, smântână – două linguri/zi), margarină, untdelemn crud (40-50 g/zi) şi oţet de mere.
