Creştinii ortodocşi au intrat ieri, 26 aprilie în Săptămâna Mare, ultima din Postul Paştelui în care, la biserici se fac slujbe numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ.
Tradiţiile acestei săptămâni sunt liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală, iertarea între oameni.
Cu acest prilej, credincioșii acoră o atenție specială sufletului pentru curățarea și iertarea de păcate. Cu această ocazie, vă spunem atenției o rugăciune pe cât de scurtă, pe atât de puternică.
Scurta rugaciune atribuita traditional Sfantului Efrem Sirul reprezinta o particularitate specifica a slujbelor din Postul Mare pana intr-acolo incat parintele Alexander Schmemann a putut-o numi „rugaciunea Postului Mare”.
“Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie.
Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău.
Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.”
Această rugăciune este citită de două ori la sfârşitul fiecărei slujbe din timpul Postului Mare, de Luni până Vineri (nu şi Sâmbetele şi Duminicile).
Specifica pentru aceasta saptamana este slujba Deniilor, randuieli de o mare frumusete, care evidentiaza momentele dramatice legate de patimile si de Jertfa lui Hristos, savarsite in fiecare seara, din Duminica Floriilor si pana in Vinerea Mare.
O zi de mare insemnatate in istoria mantuirii este Sfanta si Marea Joi, cunoscuta si ca Joia Mare, in care sunt praznuite patru momente deosebite din Saptamana Patimilor: spalarea picioarelor ucenicilor de catre Hristos, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina, la care s-a instituit Taina Sfintei Impartasanii (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre farisei.
In dimineata din Joia Mare, credinciosii merg la biserica sa se spovedeasca si sa se impartaseasca si duc paine, care va fi sfintita de preot, stropita cu vin si impartita enoriasilor in noaptea de Inviere. In seara acestei zile, este savarsita Denia celor 12 Evanghelii, la care sunt citite cele 12 pericope evanghelice despre patimile, rastignirea si moartea pe cruce a Mantuitorului Iisus Hristos.
In gospodarie, Joia Mare este dedicata copturilor pascale (pasca si cozonac) si inrosirii oualor, simbol al Sarbatorii Sfintelor Pasti, in credinta ca ouale inrosite in aceasta zi nu se strica niciodata. Traditia inrosirii oualor inainte de Sfintele Pasti este explicata printr-o serie de legende crestine, care leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Iisus.
Astfel, una dintre acestea aminteste de faptul ca Maica Domnului, venind sa-si vada Fiul rastignit, a adus un cos cu oua, pe care l-a asezat sub cruce, iar acestea s-au inrosit cu sangele varsat de Domnul Iisus pentru mantuirea lumii.
Potrivit site-ului www.crestinortodox.ro, culoarea rosie reprezinta pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar indeosebi sangele lui Iisus varsat pentru mantuirea lumii. La noi insa, de Pasti, ouale nu se vopsesc doar in rosu, ci si in alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria primaverii.
