Din cuprinsul articolului
Un nivel mai scăzut de oxigen e chiar benefic susțin acum cercetătorii, datorită uni nou studiu care a scos la iveală că șoarecii de laborator care trăiesc într-un mediu mai puțin oxigenat trăiesc mai mult decât ceilalți.
Cercetătorii de la Massachusetts General Hospital din Boston și de la Universitatea Harvard au declarat că, pentru prima dată, oamenii de știință au arătat că „restricția de oxigen” este asociată cu o durată de viață mai lungă la mamifere, evidențiind potențialul său anti-îmbătrânire.
Studiul a fost publicat astăzi în jurnalul cu acces deschis PLOS Biology.
Echipa de cercetare, condusă de Dr. Robert Rogers de la Spitalul General din Massachusetts, a folosit șoareci de laborator care au tendința să îmbătrânească mai repede decât alți șoareci.
Cercetătorii au comparat durata de viață a șoarecilor care trăiesc la niveluri normale de oxigen atmosferic (aproximativ 21%) cu durata de viață a șoarecilor care la vârsta de 4 săptămâni au fost mutați într-un mediu de viață cu o proporție de 11% de oxigen – similar cu cel de la o altitudine de 5.000. metri, echivalentul a ceea ce ar fi experimentat într-o tabără de bază de pe Muntele Everest.
Echipa a raportat că șoarecii din mediul cu restricții de oxigen au trăit cu aproximativ 50% mai mult decât șoarecii crescuți în medii cu niveluri normale de oxigen, cu o durată medie de viață de 23 de săptămâni, comparativ cu 15 săptămâni.
De asemenea, șoarecii expuși la restricția de oxigen au avut debutul întârziat al deficitelor neurologice asociate îmbătrânirii.
Rogers a declarat pentru Medical News Today că studiile anterioare privind efectele hipoxiei (nivelurile de oxigen mai scăzute decât normalul) în alte organisme, cum ar fi fibroblastele și candida, au motivat cercetătorii să sutdieze efectele acesteia asupra mamiferelor.
Au existat, de asemenea, exemple de mamifere care prosperau în medii cu oxigen scăzut.
„Se știe, de asemenea, că șobolanul, un mamifer a cărui durată lungă de viață este neobișnuită, având în vedere dimensiunea și filogenia sa, își petrece cea mai mare parte a vieții într-o vizuină relativ hipoxică”, a spus Rogers.
Beneficiile pentru sănătate ale nivelului scăzut de oxigen
Rogers a spus că restricția de oxigen este analogă cu restricția calorică, despre care a spus că este cea mai lungă și mai eficientă intervenție studiată pentru a crește durata de viață la o varietate de specii.
În studiul actual, cercetătorii au descoperit că restricția de oxigen nu i-a determinat pe șoareci să mănânce mai mult.
„Se poate merge prea departe cu restricția calorică și se poate ajunge la înfometare, ceea ce este dăunător, dar o reducere moderată este benefică”, a explicat Rogers. „În mod similar, restricția de oxigen nu este anoxie (o afecțiune în care sângele nu este capabil să transporte suficient oxigen) – ci mai degrabă o scădere a concentrației de oxigen la un nivel care este benefic în anumite situații.”
Dr. Hesham Sadek, cardiolog la UT Southwestern din Texas, care cercetează efectele hipoxiei și nu a fost implicat în acest studiu, a declarat pentru Medical News Today că ideea că mai puțin oxigen este mai bună în unele cazuri nu este contraintuitivă.
„Există tot mai multe dovezi că oxigenul exercită o gamă largă de efecte dăunătoare asupra organismelor inferioare și asupra mamiferelor și că mediază îmbătrânirea normală și patologică”, a spus Sadek. „S-a demonstrat că oxigenul scăzut îmbunătățește capacitatea de regenerare a inimii endogene la șoareci și oameni și a fost demonstrat de același grup care a publicat raportul actual că prelungește viața șoarecilor care poartă anumite mutații mitocondriale.”
Ar putea studiul să însemne că oamenii care trăiesc în medii cu mai puțin oxigen ar putea fi mai sănătoși decât în mod normal?
„„Există dovezi recente de la Centrul Aerospațial German din Köln, Germania, că oamenii expuși la un nivel scăzut de oxigen după un atac de cord își pot recupera anumite funcții ale inimii.”
„Este important de reținut că în acest studiu, așa cum au subliniat autorii, motivul pentru care șoarecii trăiesc mai mult nu este clar”, a remarcat Sadek. „Un efect important al oxigenului scăzut ar fi asupra gradului de deteriorare a ADN-ului, care nu a fost testat direct în această lucrare – de asemenea, recunoscut corect de autori. Ar fi important ca studiile viitoare să determine în acest model și altele dacă oxigenul scăzut previne sau inversează de fapt deteriorarea ADN-ului.”
Sadek a spus că a participat recent la cercetarea care arată promițătoare pentru îmbunătățirea funcției inimii după un atac de cord.
„În mod specific, arată că expunerea la hipoxie ar putea opri progresia sau chiar inversa insuficiența cardiacă”, a spus el.
Ce niveluri de oxigen sunt cele mai sănătoase?
Asta nu înseamnă, totuși, că oamenii ar trebui să înceapă să se lipsească de oxigen, a spus Kelly Johnson-Arbor, medic de toxicologie medicală la National Capital Poison Center, care este, de asemenea, certificat în medicina hiperbară și nu a fost implicat în studiu.
„Oxigenul este o parte a aerului pe care îl respirăm în fiecare zi; deși este necesară o anumită expunere la oxigen pentru a susține viața, oxigenul poate fi, de asemenea, dăunător atunci când sunt inhalate cantități excesive”, a declarat Johnson-Arbor pentru Medical News Today.
„Cantitățile mari de oxigen pot provoca expuneri nedorite la radicalii liberi de oxigen, care sunt asociați cu deteriorarea celulară, deteriorarea ADN-ului, îmbătrânirea și alte efecte adverse asupra sănătății”, a spus Johnson-Arbor. „Din acest motiv, expunerea la cantități mari de oxigen nu este întotdeauna benefică. Expunerea scăzută la oxigen poate duce, de asemenea, la efecte dăunătoare asupra sănătății datorită scăderii nivelului de oxigen transportat către creier, inimă și alte organe.”
„Va fi nevoie de multe studii pentru a defini pe deplin potențialele utilizări ale restricției de oxigen în îmbătrânirea de tip sălbatic și pentru a înțelege mecanismele moleculare prin care ar putea fi benefică”, a spus el. „Considerăm acest raport inițial ca o bază a acestei linii importante de cercetare viitoare.”
