Din cuprinsul articolului
Durerea de burtă, nevoia urgentă de a merge la toaletă sau senzația constantă de balonare sunt simptome ușor de ignorat. Mulți oameni le pun pe seama stresului sau a unei mese copioase. Totuși, în unele cazuri, aceste manifestări ascund o afecțiune inflamatorie serioasă: colita ulcerativă – o boală cronică a intestinului gros care, netratată, poate afecta grav calitatea vieții.
Colita ulcerativă este o boală inflamatorie intestinală în care sistemul imunitar atacă, din greșeală, celulele mucoasei colonului. Inflamația începe adesea din rect și se poate extinde de-a lungul intestinului gros, provocând apariția unor mici ulcerații ce duc la sângerări, disconfort și tulburări digestive persistente.
„Colita ulcerativă este, practic, un atac autoimun asupra propriilor celule intestinale”, explică dr. Hassan Dakik, gastroenterolog la Houston Methodist. „Apare cel mai frecvent la adulții tineri, dar poate fi diagnosticată la orice vârstă.”
Diagnosticul precoce și tratamentul corect pot reduce inflamația, pot vindeca mucoasa intestinală și pot preveni complicațiile, inclusiv riscul de cancer de colon.
Cum se manifestă colita ulcerativă
Simptomele timpurii pot fi discrete și sunt, de multe ori, atribuite altor cauze. Cele mai frecvente semne includ sângerări rectale, scaune moi și frecvente, dureri abdominale recurente și o senzație de urgență la toaletă.
Pe măsură ce inflamația se agravează, pot apărea crampe abdominale intense, oboseală accentuată, scădere în greutate și o stare generală de epuizare. Boala are de obicei un caracter oscilant: perioadele de acalmie (remisie) alternează cu episoade de acutizare, care pot dura zile sau chiar săptămâni.
Colita ulcerativă nu se limitează doar la intestin. Fiind o afecțiune autoimună, ea poate provoca simptome și în alte zone ale corpului: dureri articulare, erupții cutanate, inflamații oculare sau ulcerații bucale.
„Uneori, primele semne apar în articulații sau la nivelul ochilor, nu în abdomen”, atrage atenția dr. Dakik. „Tocmai de aceea, colita ulcerativă este adesea diagnosticată târziu.”
Deși cauzele exacte nu sunt complet înțelese, medicii vorbesc despre o combinație între factori genetici, imunitari și de mediu. Sistemul imunitar reacționează exagerat la anumiți stimuli și atacă propriile celule intestinale.
Predispoziția genetică joacă un rol important: boala tinde să apară în familiile în care există cazuri de boli autoimune. De asemenea, stresul, alimentarea dezechilibrată, fumatul, alcoolul și anumite medicamente antiinflamatoare (AINS) pot agrava simptomele.
Un alt factor implicat este microbiomul intestinal. Dezechilibrul florei bacteriene poate afecta bariera protectoare a intestinului, favorizând inflamația și declanșând crize repetate.
Colita ulcerativă, Boala Crohn sau intestin iritabil?
Colita ulcerativă este frecvent confundată cu boala Crohn sau sindromul de intestin iritabil (SII), însă diferențele sunt majore. În timp ce colita afectează doar mucoasa colonului, în mod continuu, boala Crohn poate apărea oriunde în tractul digestiv – de la gură până la rect – și afectează straturile mai profunde ale peretelui intestinal.
Spre deosebire de cele două, sindromul de intestin iritabil nu este o boală inflamatorie, ci o tulburare funcțională, fără leziuni vizibile ale mucoasei.
„Orice sângerare, mucus în scaun sau durere persistentă trebuie investigată medical,” subliniază dr. Dakik. „Nu este vorba despre o sensibilitate trecătoare, ci despre o inflamație reală care trebuie tratată.”
Diagnosticarea colitei ulcerative presupune o evaluare atentă. De obicei, medicul recomandă analize de sânge, pentru a depista inflamația și anemia, și teste de scaun, care pot identifica prezența markerilor inflamatori.
Pentru confirmare, se efectuează o colonoscopie cu biopsie, care permite vizualizarea directă a mucoasei intestinale și prelevarea de probe pentru analiză. În unele cazuri, pot fi necesare și investigații imagistice (CT sau RMN abdominal).
„Colonoscopia este o investigație sigură și esențială pentru diagnostic. Cu cât descoperim boala mai devreme, cu atât tratamentul este mai eficient”, afirmă medicul gastroenterolog.
Tratamentele moderne care redau calitatea vieții
Scopul tratamentului este controlul inflamației, vindecarea mucoasei colonului și prevenirea recidivelor. Pentru formele ușoare, medicii prescriu mesalamină, un medicament antiinflamator local, administrat oral sau rectal.
În formele moderate sau severe, se folosesc terapii biologice care acționează direct asupra moleculelor responsabile de inflamație. Aceste tratamente, moderne și personalizate, pot induce remisia bolii și pot menține pacientul stabil ani întregi.
În unele cazuri, se pot recomanda imunomodulatoare, care reglează activitatea sistemului imunitar, sau terapii combinate, în funcție de răspunsul organismului.
„Tratamentul se alege în funcție de stilul de viață al fiecărui pacient. Ținem cont de vârstă, profesie, planuri de familie, și ne dorim cel mai eficient regim cu cele mai puține efecte adverse”, explică dr. Dakik.
Monitorizarea și riscul de cancer de colon
Pacienții cu colită ulcerativă trebuie să efectueze controale regulate. După câțiva ani de evoluție a bolii, riscul de cancer colorectal crește, de aceea colonoscopia de supraveghere devine obligatorie o dată la unu sau doi ani.
„Riscul de cancer este legat de cât de multă inflamație există în timp. Cu tratament și monitorizare corectă, riscul scade semnificativ,” afirmă specialistul.
Colita ulcerativă nu poate fi vindecată doar prin dietă, dar anumite obiceiuri pot ameliora simptomele și pot susține remisia. Se recomandă evitarea alcoolului, fumatului și antiinflamatoarelor nesteroidiene, care pot irita mucoasa.
De asemenea, gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, somn suficient și activitate fizică moderată contribuie la echilibrarea hormonilor și la reducerea inflamației.
Alimentația trebuie adaptată în funcție de toleranța fiecărui pacient: lactatele, grăsimile în exces și zahărul procesat sunt printre cei mai frecvenți declanșatori. „Nu există o dietă unică pentru colita ulcerativă,” subliniază dr. Dakik. „Fiecare pacient trebuie să învețe ce îi face bine și ce îi agravează simptomele.”
„Dacă observați sângerări, dureri abdominale sau schimbări persistente ale tranzitului intestinal, nu amânați vizita la medic”, recomandă dr. Dakik. „Avem tratamente eficiente, moderne, care pot reda pacienților o viață normală. Important este să nu suferiți în tăcere.”
