Nutriționiștii atrag atenția că pentru a ține post „ca la carte”, trebuie să ai o pregătire mentală și emoțională. „Postul este o stare mentală, un exercițiu de echilibru emoțional.
Când decidem că vrem să ținem post este bine să ne pregătim, iar asta presupune atât partea mentală cât și cea alimentară”, arată dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în nutriție și nutrinogenomică, pentru evz.ro.
El arată că prima greșeală pe care o facem e aceea că ne repezim în produse grase sau sintetice, care ne dezechilibrează organismul. „Alimentația în post nu este una întâmplătoare, majoritatea persoanelor luând în greutate pentru că iau decizii nepotrivite, cum ar fi pâine, zacuscă, soia și cartofi prăjiți, iar alții scad în greutate prin subalimentare. Nu poți intra în perioada de post după ce ai îngurgitat cantități industriale de alimente, combinate greșit și deodată… restricția. Și nici nu poți reveni la obiceiurile alimentare nepotrivite, după post. În fiecare an se umplu camerele de gardă ale spitalelor de urgență de „mâncăi” care au ținut post, iar mai apoi au „scăpat” în fleici și salată de boef”, arată acesta.
Ce mănânci în post
Medicul spune că e bine să controlezi pofta de mâncare. „Consumați în post vegetale bogate în proteine, întrucât numai proteinele ne dau starea de sațietate. Ca exemplu, lintea verde, năutul, fasolea boabe cât mai închisă la culoare, fasolea verde și ciupercile, gătite la abur și cuptor.
Soia are o cantitate mare de proteine, dar și o mare cantitate de grăsimi vegetale și nu este indicată tuturor. Totodată, soia este un fitoestrogen contraindicat în cantități mari femeilor cu patologii de sân și ginecologice.
Folosiți-vă imaginația și combinați alimentele vegetale cu cantități mari de proteine cu fructele nu foarte bogate în zahăr și legumele de culoare verde”, arată dr. Florin Ioan Bălănică. O altă mare greșeală e aceea că, practic, înecăm în ulei tot ce gătim, ceea ce transformă bucatele în adevărate bombe calorice.
Margarina e un produs supraprocesat
„Nu folosiți ulei în exces, câteva felii de pâine albă cu zacuscă reprezintă o bombă calorică pentru orice organism. Gătiți în loc de zacuscă, o tocăniță de legume, de exemplu de dovlecei și ciuperci și nu folosiți ulei, ci o supă de rădăcinoase.
Totodată, margarina ar trebui să fie o altă formă de ulei vegetal, dar țineți cont că nu e chiar așa. Uleiurile vegetale sunt lichide, iar ca să ajungă în formă solidă, așa cum este margarina, suferă un proces chimic de hidrogenare și/sau amestec cu grăsimi de origine animală. Dacă sunteți normoponderali puteți să stropiți cu câteva picături de ulei de măsline mâncarea sau salata, dar numai atât”, spune nutriționistul.
Apoi, trebuie să ținem cont de faptul că proteinele vegetale sunt diferite de cele animale, chiar dacă se numesc tot proteine. „Există o diferență majoră între proteinele de origine animală și cele de origine vegetală. Cele de origine animală conțin toți aminoacizii esențiali de care noi avem nevoie pentru o viață sănătoasă, pe când cei de origine vegetală conțin aminoacizi neesențiali. Numai boabele de soia și quinoa sunt proteine vegetale complete, adică au toți aminoacizii esențiali”, arată Florin Ioan Bălănică
Margarina, un produs sintetic
În post, credincioșii au tendința de a înlocui untul cu margarină. Și nu e o alegere bună. Un studiu lansat în iulie de APC România, care analiza 30 de sortimente, atrage atenția că margarina este o bombă calorică nocivă. Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 172 kcal și 720 kcal. Apoi, acizii grași trans din margarină și din alte produse alimentare provoacă anual 50.000 de decese în Uniunea Europeană.
„De ce sunt periculoase grăsimile trans? În primul rând reduc valorile colesterolului bun HDL și le cresc pe cele ale colesterolului rău, LDL, cu repercusiuni negative asupra aparatului cardiovascular. Vestea rea? Lista produselor cu margarină este foarte lungă: grisine, crackers, ciocolată umplută, înghețată, cozonaci de la supermarket sau cofetărie, prăjituri, foietaje, biscuiți, creme de întins pe pâine, creme de umplutură… etc”, explica nutriționistul Marie Vrânceanu.
Cum arată un meniu echilibrat
MD: salată de legume de culoare verde cu linte, fasole păstăi și dresing de lămâie cu muștar fără zahăr, sau lapte de migdale fără zahăr, cu cereale integrale;
Gustarea 1: fructe, mere verzi, căpșuni sau fructe de pădure;
Prânz: supă cremă de linte, sau ciuperci la grătar cu salată verde și mărar sau supă cremă de mazăre sau orez brun cu fasole;
Gustarea 2: salată de năut cu lămâie și pătrunjel;
Cină (înainte de ora 20.00): o salată de fasole păstăi de culoare verde cu sos chili sau muștar și lămâie, sau varza cu fasole verde.
