Din cuprinsul articolului
Între plămâni, în faţa inimii, se află o mică glandă care exercită o putere incredibilă asupra sănătăţii umane prin producerea celulelor T, componente-cheie ale sistemului nostru imunitar.
Este vorba despre timus, un organ în corpul nostru despre care se vorbește puțin și care este și mai puțin cunoscut, dar care este extrem de important pentru sănătatea și energia noastră.
De altfel, vechile civilizații vedice și egiptene cunoșteau atât de bine importanța și funcția timusului și legătura sa cu chakra inimii, încât îl numeau „Punctul fericirii”, „Tronul sufletului” și „Fântâna tinereții”.
Organul considerat „energie vitală” sau „punctul fericirii” din organism
Timusul provine din cuvântul grecesc thymos, care înseamnă de fapt „energie vitală”. La sugari și copii, timusul este de culoare roz deschis, bine dezvoltată și cântărește aproximativ 15 grame. Timusul este cel mai activ în jurul vârstei de 3 ani și continuă să crească până la pubertate, când își atinge dimensiunea maximă. Atunci are o culoare gri-gălbuie și o textură moale.
Lungimea timusului este de aproximativ 6 cm, lățimea de 4 cm, iar greutatea de aproximativ 40 de grame. După pubertate, începe o degradare lentă a țesutului timus, care este înlocuit de țesut adipos. În unele cazuri, țesutul timus este păstrat mai târziu în viață.
Timusul se află de fapt la jumătatea distanței dintre inimă și gât – acele gropițe din partea de jos a părții din față a gâtului, chiar în spatele sternului. Atingerea acestei zone poate ajuta la stimularea și resetarea timusului.
Gândiți-vă la timus ca la legătura dintre minte și corp; din cauza stresului, acesta se micșorează, făcându-vă să vă simțiți mai puțin energici. Puteți reechilibra această energie vitală în interiorul dvs. prin simpla atingere a timusului.
Rol crucial în imunitate
Timusul joacă un rol important în maturarea limfocitelor T și în dezvoltarea toleranței imunologice. Limfocitele T sunt celule protectoare care pot recunoaște și elimina diverși factori străini.
Celulele imunitare recunosc celulele organismului ca fiind „ale lor” și nu reacționează împotriva lor, ceea ce se numește toleranță imunologică. În caz contrar, dacă există o reacție a celulelor imunitare împotriva propriului organism, vor apărea boli autoimune.
Așadar, cheile imunității la om sunt deținute de timus, dar un fapt foarte interesant este că acesta este și organul sau glanda care începe să îmbătrânească prima în organism.
Această distrugere se numește involuție sau micșorare a timusului. Oamenii trec prin acest proces împreună cu orice alt vertebrat de pe planetă: mamifere, păsări, amfibieni, pești și reptile. Ca urmare, sistemele noastre imunitare sunt mai sensibile la boli pe măsură ce îmbătrânim. Devenim mai predispuși la infecții, cancer și boli autoimune.
Ce afectează timusul?
Este clar că productivitatea timusului depinde în mare măsură de mediul hormonal. Cercetările au arătat că ecosistemul hormonal al organismului uman adult, care este diferit de cel al corpului copilului, determină o degenerare treptată a glandei timus.
Cauzele externe, cum ar fi alimentația inadecvată și deficitară, expunerea la toxine din mediul înconjurător și traumatismele, pot provoca involuția timusului, posibil prin dezechilibrul hormonal pe care îl provoacă aceste situații, și ulterior pot activa boli autoimune.
După ce a observat lipsa de succes și chiar nocivitatea utilizării antibioticelor și vaccinurilor pentru problemele imunitare, știința are în prezent mari speranțe pentru prelungirea și îmbunătățirea calității vieții prin restabilirea funcției glandei mamare cu ajutorul celulelor stem.
