joi, iulie 9, 2020

Pe fondul extinderii coronavirusului la noi în țară și a reacției oamenilor la măsurile de prevenție ale autorităților, prima întrebare care îți vine în minte este cum să te aperi de panica provocată de cononavirus?

Ce știm despre coronavirus și ce simptome prezintă?

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Coronavirusul (COVID-19) este o boală respiratorie cauzată de un virus nou. Simptomele variază de la o tuse ușoară până la pneumonie.

Citește și:

Cei care s-au îmbolnăvit manifestă febră, tuse și dificultăți de respirație. În cazuri grave poate exista insuficiență respiratorie. Deoarece este vorba de pneumonie virală, antibioticele nu sunt de niciun folos. Medicamentele antivirale pe care le avem împotriva gripei nu funcționează. Recuperarea depinde de puterea sistemului imunitar. Mulți dintre cei care au murit erau deja în stare de sănătate precară.

Panica provocată de cononavirus. Care sunt datele statistice la nivel mondial?

Citește și:

La nivel mondial, până azi, 11 martie 2020, s-au inregistrat aproximativ 119.000 de cazuri confirmate. Dintre aceste cazuri confirmate, în China s-au inregistrat cele mai multe cazuri –  80.955  iar în Europa 18.000 cazuri; au fost inregistrare peste 4012 de decese dintre care peste 3.000 au avut loc în China. 65.000 de oameni s-au recuperat din coronavirus.

Datele privind contacarea virusului, vindecări și decese se modifică de la o oră la alta însă proporția rămâne aproximativ aceeași dintre cei imbolnăviți cu acest virus, cei vindecați și cei decedați. De altfel, un lucru foarte important este să ne informăm corect și complet din surse oficiale, credibile, pe cât posibil de la specialiști cu competență recunoscută în domeniul lor.

Cum ar trebui să ne protejăm de coronavirus?

Citește și:

În primul rand este necesar să îndeplinești toate măsurile de prevenție și păstrezi o stare de calm față de riscul de a contacta virusul. Este cât se poate de normal să te temi când vezi cu câtă repeziciune se răspandește virusul peste tot în lume însă, este irațional să intri în panică și să traiești o permanentă teroare.

Panica te face sa devii irațional și să iei o serie de decizii iraționale. Există un risc, foarte adevărat, dar să nu uitam că există până la acest moment un numar de 65.000 de oameni care s-au vindecat. Asta înseamnă că peste 95% dintre cei infectați s-au vindecat. Așadar, faptul că îl poți contacta nu înseamnă că o sa și mori, înseamnă că e nevoie să te prezinți la medic pentru a fi luat sub observatie și pentru a fi îngrijit corespunzător.

Principala armă impotriva coronavirus este organismul nostru.

Dacă ai grijă de organismul tău și îi oferi toate condițiile necesare pentru o funcționare optimă a sistemului imunitar, atunci diminuezi riscul de a contacta virusul sau de a te îmbolnavi. Faptul că s-au vindecat peste 65.000 de oameni este dovada faptului că organismul are înțelepciunea și capacitatea de vindecare sub directa observație a cadrelor medicale de specialitate.

Sistemul imunitar poate fi întărit prin: (1) un somn odihnitor, (2) o alimentație sănătoasă cu mese regulate, (3) pastrarea unei stari de calm, (4) accesarea resurselor interioare inclusiv prin ganduri pozitive. Ce inseamnă accesarea resurselor interioare prin gânduri pozitive? Inseamna că de-a lungul vieții te-ai mai îmbolnavit sau ai trecut prin situații stresante de viață și organismul tău a facut cu bine față acelor situații provocatoare din viața ta. De vreme ce iată, organismul tau a mai trecut prin situații stresante de viață si s-a descurcat (nu doar boală ci și traume emoționale), inseamnă ca și de această dată el știe ce are de facut ca să treacă cu bine peste epidemia de coronavirus.

Ar fi bine să conștientizăm că oamenii se pot sabota singuri lovindu-se singuri cu stângul în dreptul prin manifestarea unei frici exagerate față de posibilitatea de a contacta virusul.

Stare de teamă permanentă scade imunitatea, te face vulnerabil și pe acest fond te expui singur unui risc

Când te afli sub un stres permanent datorat unor griji interne sau circumstanțe exterioare, așa cum este coronavirusul, se declansează o reacție specifică a corpului denumită ”luptă sau fugi”. Este un răspuns automat care vine dintr-o zonă a creierului numită hipotalamus care pregatește organismul pentru starea de luptă sau fugă în fața unor atacuri care pun în pericol supraviețuirea noastră. Cand hipotalamusul dă semnalul de ”luptă sau fuga”, întregul corp intră în alertă, se eliberează în sange anumiți hormoni specifici (adrenalina, noradrenalina si cortizol), care conduc la o serie de schimbari fiziologice; circulația sangvină se schimbă complet. Nu mai ajunge la stomac pentru digestie și nici nu irigă lobii frontali pentru stimularea gândirii creatoare. Nu mai ajunge nici la rinichi sau ficat. Sângele se duce masiv către mușchi pentru că organismul se gândeste că trebuie să lupte sau să alerge mai tare decât ceea ce îi amenință viața. În momentul declansării raspunsului „luptă sau fugi”, activitatea sistemului digestiv, reproducator, imunitar, repararea celulelor si detoxifierea sunt suspendate pentru că ceea ce conteaza este supravietuirea. Iar totul se intampla automat.

Stresul, teama permanentă și teroarea activează sistemul ”luptă sau fugi”. Pe termen scurt sistemul ”luptă sau fugi” are efecte extrem de benefice. Pe termen lung insă, are efecte negative deoarece conduce la  dereglări ale sistemului nervos autonom – provocând dureri de cap, sindromul colonului iritabil, hipertensiune precum și dereglări ale sistemului hormonal și scăderea imunității.

Să pui corpul intr-o stare permanenta de alertă conduce inevitabil la oboseală, la scaderea imunității. Și ca să intelegi mai bine ce se intampla în interiorul corpului tău într-o perioadă de stres maxim: corpul are nevoie de timp sa se refacă dupa o perioadă intensă, nici tu fizic nu ai putea să te bati continuu timp de 2-3 zile fără să mănânci, să bei apă și să te odihnesti.

Panica provocată de cononavirus. Care sunt consecinte negative expunerii unui stres continuu: bani cheltuiti inutil, pericolul de a dezvolta anumite fobii specifice

Se poate observa cu usurință ca atunci când suntem prinși în starea de supraviețuire suntem decuplati de la gândirea rațională. Conștientul este focusat pe frică și fiecare semnal din exterior îl interpretează ca fiind un potențial pericol. Este posibil să iei decizii pripite de care mai tarziu să îți pară rău. Aprovizionarea cu cantități uriașe de mancare nu rezolvă problema în nici un fel. Pierzi capacitatea de a te relaxa iar mâncarea devine o necesitate pe fondul stresului. În plus,  constați în final că ai cheltuit o gramadă de bani și ai aruncat multă mâncare la gunoi pentru ca ea este perisabilă și are un termen de valabilitate destul de scurt.

O altă consecință negativă care ar putea apărea ca urmare a exagerării temerii de a nu contacta de la ceilalti coronavirus este dezvoltarea unor fobii specifice ce pot duce la pierderea autocontrolului – agorafobia,  anxietatea socială, antropofobia – care fac parte din paleta larga a fobiilor și se manifestă ca o teamă irațională și exagerată  față de oameni, relații și spații aglomerate.

Panica provocată de cononavirus. Ce poți sa faci ca și măsuri de prevenție?

O decizie ratională înseamnă să iei toate măsurile de precauție ca să nu te expui unui risc inutil. Aceasta sunt măsuri de prevenire și igienă simple indicate de specialiști recunoscuți în domeniul medical și difuzate pe scara largă de autorități inclusiv pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății.

În această perioadă în care toată atenția oamenilor este indreptată spre ceea ce se intamplă în țară și în lume, ca să te aperi de teama provocată de coronavirus se impune un puternic autocontrol și o atitudine de calm ajutându-ți în acest fel propriul organism să facă față acestei situații provocatoare.


Beatrice Enachescu este Psiholog si Psihoterapeut și un cunoscut Trainer si Speaker Motivațional. Are o experiență vastă în domeniul dezvoltării personale, comunicării și afacerilor. Este membru al Asociației de Hipnoterapie si Psihoterapie cognitiv-comportamentală, are formări complementare în terapia schemelor cognitive și terapia sistemică de cuplu și familie.  Autorul articolului este și inițiatorul proiectului Viața la Prezent.

Parteneri