Cum știi că ai apă la plămâni și de ce apare

Apa la plămâni sau pleurezia, așa cum se numește în termeni medicali, reprezintă inflamația pleurei, adică a mucoasei exterioare a plămânului. Severitatea poate varia de la ușoară la amenințătoare de viață. 

Pleurezia este adesea rezultatul unei infecții. Uneori, este cauzată de alte afecțiuni medicale sau traume la nivelul pieptului. În multe cazuri, pleurezia este ușoară și se rezolvă fără tratament.

Ce este pleurezia?

Pleura este țesutul care acoperă interiorul cavității toracice și exteriorul plămânilor. Între pleură este un spațiu numit spațiu pleural.

O cantitate mică de lichid umple spațiul pleural. Când persoana respiră, acest fluid permite pleurei să alunece ușor. La o persoană cu pleurezie, pleura se inflamează, provocând dureri în piept.

Pleurezia se poate dezvolta rapid din cauza unei urgențe medicale, cum ar fi:

• un plămân prăbușit, care se numește pneumotorax;
• probleme cu inima;
• traume la nivelul pieptului.

Oamenii pot avea, de asemenea, pleurezie cronică, care durează zile sau săptămâni. Acest lucru ar putea rezulta dintr-o infecție, cum ar fi tuberculoza (TBC) sau o altă problemă de sănătate, cum ar fi artrita reumatoidă sau cancerul.

Pleurezia este contagioasă numai dacă rezultă dintr-o infecție contagioasă, cum ar fi TBC.

Simptome

Cel mai caracteristic simptom al pleureziei este durerea ascuțită, junghiul în piept sau umăr. Unii oameni raportează dureri sau arsuri.

Durerea se agravează atunci când persoana este:

• respiră adânc,
• tușește,
• strănută
• își mișcă pieptul sau trunchiul.

De asemenea, o persoană are, de obicei, simptome suplimentare ale problemei de sănătate care a declanșat pleurezia.

Monitorizarea duratei, progresiei și reapariției pleureziei poate ajuta medicul să găsească cauza.

Cauzele apei la plămâni

O varietate de probleme pot provoca apă la plămâni. În multe cazuri, este o complicație a unei alte afecțiuni medicale.

Cea mai frecventă cauză a pleureziei este o infecție virală, cum ar fi gripa. Pleurezia se dezvoltă atunci când infecția se răspândește în cavitatea pleurală.

Alte cauze ale pleureziei includ:

• infecții bacteriene, cum ar fi pneumonia sau TBC;
• artrita reumatoidă, lupusul și alte afecțiuni autoimune;
• o leziune toracică;
• un cheag de sânge în plămâni, numit embolie pulmonară;
• o tumoră pleurală;
• cancer pulmonar.

Când pneumonia bacteriană era mai răspândită, pleurezia era o complicație obișnuită. Acum apare mai rar de la introducerea antibioticelor.

Este puțin probabil ca fumatul să provoace pleurezie în mod direct, dar poate provoca tuse și poate agrava simptomele pleureziei.

Tratament

Medicii tratează pleurezia abordând cauza de bază. De asemenea, recomandă modalități de ameliorare a durerilor în piept și de umeri.

Pleurezia cauzată de o infecție virală dispare de obicei fără tratament. Atunci când o infecție bacteriană este cauza, tratamentul implică administrarea de antibiotice.

De asemenea, pleurezia face uneori să se acumuleze lichid în jurul plămânilor – o problemă numită revărsat pleural. Dacă se întâmplă acest lucru, lichidul poate fi necesar să fie drenat printr-un tub din piept.

Gestionarea durerii acasă

Medicația poate ușura durerea provocată de pleurezie. Se pot administra antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen. În cazurile severe, medicii pot prescrie medicamente pentru durere și tuse, inclusiv sirop pentru tuse pe bază de codeină.

Odihna în anumite poziții poate ajuta o persoană să se simtă mai confortabil. Mulți oameni consideră că dormitul pe o parte poate ajuta la calmarea durerii.

Diagnostic

Medicul poate diagnostica pleurezia cu un examen fizic și întrebând despre istoricul medical recent și general. Apoi investighează cauza inflamației.

Pot fi necesare, de asemenea, teste imagistice, cum ar fi CT sau RMN. De asemenea, se pot recomanda radiografii toracice, în cazul unei leziuni a coastei nedetectată anterior sau dacă există semne de infecție.

Dacă o persoană are un revărsat plural, medicul ar putea folosi un ac pentru a lua o probă de lichid pentru testare. Această procedură se numește toracenteză.

De asemenea, medicul poate recomanda teste de sânge pentru a verifica dacă există tulburări autoimune sau o biopsie pentru a diagnostica un eventual cancer.