Din cuprinsul articolului
Unii oameni beau un pahar de vin și nu li se întâmplă nimic vizibil. Alții, după câteva înghițituri, arată de parcă ar fi stat ore întregi la soare. Obrajii devin roșii, uneori și gâtul, urechile sau pieptul. Fenomenul este suficient de frecvent încât să fi primit și un nume medical: „alcohol flush reaction” sau, colocvial, „Asian flush”, pentru că apare mai des în rândul populațiilor din Asia de Est.
Dar roșeața nu este doar o ciudățenie genetică fără importanță. Este un semnal că organismul tău procesează alcoolul diferit, iar această diferență are implicații pentru sănătate care merită înțelese.
Ce se întâmplă în corp când bei alcool
Când consumi o băutură alcoolică, etanolul ajunge rapid în sânge și de acolo la ficat, unde începe procesul de metabolizare. Ficatul descompune alcoolul în două etape principale, fiecare controlată de o enzimă specifică.
Prima enzimă, numită alcool dehidrogenază, transformă etanolul în acetaldehidă. Acetaldehida este o substanță toxică, mult mai periculoasă decât alcoolul însuși. Este, de fapt, responsabilă pentru o bună parte din simptomele mahmurelie: greața, durerile de cap, starea generală de rău.
În mod normal, acetaldehida nu stă mult în organism. A doua enzimă, aldehid dehidrogenaza 2 (ALDH2), o transformă rapid în acetat, o substanță inofensivă pe care corpul o poate elimina ușor.
Toată această chimie se întâmplă în câteva minute și, la majoritatea oamenilor, funcționează suficient de eficient încât acetaldehida să nu se acumuleze în cantități problematice.
Când a doua enzimă nu funcționează cum trebuie
Aproximativ 35-40% dintre persoanele de origine est-asiatică – chinezi, japonezi, coreeni – au o variantă genetică a enzimei ALDH2 care funcționează deficitar sau nu funcționează deloc. Această variantă se numește ALDH2*2 și este rezultatul unei singure mutații genetice.
Când ALDH2 nu funcționează, acetaldehida se acumulează în sânge. Iar acetaldehida are efecte vasoactive puternice: dilată vasele de sânge, în special pe cele din piele. Rezultatul vizibil este roșeața feței.
Dar roșeața nu vine singură. Acumularea de acetaldehidă produce și alte simptome: bătăi accelerate ale inimii, senzație de căldură, uneori greață, dureri de cap și disconfort general. Practic, corpul reacționează la o substanță toxică pe care nu o poate elimina eficient.
Persoanele care au două copii ale genei deficitare (una de la fiecare părinte) au reacții atât de severe încât, de regulă, evită complet alcoolul. Cele care au o singură copie deficitară pot dezvolta o oarecare toleranță în timp, dar roșeața și disconfortul rămân prezente.
Nu doar asiaticii se înroșesc
Deși varianta ALDH2*2 este rară în afara populațiilor est-asiatice, există și alte motive pentru care unii europeni sau persoane de alte origini se înroșesc când beau.
Unul dintre ele este legat tot de acetaldehidă, dar prin alt mecanism. Unele persoane au o variantă a primei enzime (alcool dehidrogenază) care funcționează foarte rapid. Alcoolul este transformat în acetaldehidă mai repede decât poate ficatul să o proceseze în continuare. Rezultatul este o acumulare temporară de acetaldehidă și, implicit, roșeață.
Un alt factor este histamina. Băuturile alcoolice, în special vinul roșu și berea, conțin histamină și alte amine biogene. La persoanele cu sensibilitate la histamină sau cu deficit de enzima care o descompune (diamin oxidază), consumul de alcool poate declanșa reacții similare celor alergice: roșeață, congestie nazală, mâncărimi.
Rozaceea, o afecțiune dermatologică frecventă, poate fi și ea agravată de alcool. Persoanele cu rozacee au vase de sânge faciale mai reactive, iar alcoolul – care în sine are efect vasodilatator – amplifică roșeața caracteristică bolii.
De ce ar trebui să acorzi atenție acestui semn
Roșeața poate părea doar un inconvenient estetic, dar pentru persoanele cu deficiență de ALDH2, situația este mai serioasă.
Studii epidemiologice ample au arătat că persoanele cu această variantă genetică au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer esofagian dacă consumă alcool regulat. Un studiu publicat în PLOS Medicine a estimat că riscul poate fi de până la 10 ori mai mare la consumatorii de alcool cu deficiență de ALDH2 comparativ cu cei care au enzima funcțională.
Explicația este legată tot de acetaldehidă. Aceasta este clasificată de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului ca substanță carcinogenă pentru om. Când se acumulează în țesuturi în mod repetat, poate provoca mutații ale ADN-ului și poate contribui la apariția cancerului.
Esofagul este deosebit de vulnerabil pentru că intră în contact direct cu acetaldehida atât din sânge, cât și prin regurgitare din stomac. Dar riscul crescut a fost documentat și pentru cancerele de cap și gât.
Ironia este că, deși roșeața este un semnal de avertizare clar, mulți oameni învață să o ignore sau chiar dezvoltă toleranță la disconfort. Studiile arată că presiunea socială de a bea îi determină pe unii să continue consumul în ciuda simptomelor evidente.
Medicamentele care provoacă aceeași reacție
Există un medicament care produce intenționat exact acest efect: disulfiramul, comercializat sub numele de Antabuse. Este folosit în tratamentul dependenței de alcool și funcționează prin blocarea enzimei ALDH2.
Când o persoană care ia disulfiram consumă alcool, acetaldehida se acumulează rapid și produce simptome extrem de neplăcute: roșeață intensă, greață, vărsături, palpitații, anxietate. Ideea este că asocierea dintre alcool și disconfort descurajează consumul.
Alte medicamente pot produce reacții similare, chiar dacă nu sunt concepute pentru asta. Unele antibiotice, în special metronidazolul și anumite cefalosporine, pot interacționa cu metabolismul alcoolului și provoca roșeață și simptome de tip disulfiram.
Ce poți face dacă te înroșești când bei
Dacă roșeața este ușoară și nu este însoțită de alte simptome semnificative, probabil nu ai deficiența genetică severă și poți consuma alcool ocazional fără risc major. Unele persoane observă că anumite băuturi le produc roșeață mai accentuată decât altele – de obicei vinul roșu și băuturile fermentate sunt mai problematice decât băuturile distilate.
Dacă însă roșeața este intensă, apare după cantități mici de alcool și este însoțită de palpitații, greață sau disconfort, acesta este un semnal că organismul tău nu tolerează bine alcoolul. În acest caz, cea mai sigură opțiune este să reduci semnificativ consumul sau să îl eviți complet.
Există suplimente și remedii populare despre care se spune că ar reduce roșeața – antihistaminice, antiacide, anumite vitamine. Unele pot atenua simptomele vizibile, dar nu rezolvă problema de fond: acumularea de acetaldehidă în organism. Mascarea roșeții fără a reduce consumul de alcool înseamnă, în esență, ignorarea unui semn de avertizare biologic.
Pentru persoanele de origine est-asiatică care se înroșesc la alcool, ghidurile medicale recomandă prudență sporită și conștientizarea riscului crescut de cancer esofagian. Aceasta nu înseamnă abstinență obligatorie, dar înseamnă o decizie informată despre cât de mult și cât de des bei.
Roșeața feței când bei alcool nu este doar o trăsătură amuzantă sau un motiv de jenă la petreceri. Este o fereastră către modul în care corpul tău procesează o substanță toxică și, pentru unii oameni, un avertisment pe care merită să îl asculte.
