Sari la conținut

Dieta miraculoasă care vindecă diabetul. LISTA alimentelor ce trebuie consumate cu moderaţie

Cele mai recente studii demonstrează că peste jumătate dintre persoanele diagnosticate cu diabet de tip 2 pot să scape de boală prin restrângerea energiei alimentare pentru a obține o pierdere în greutate de aproximativ 15 kg.

Este vorba în special de pacienţii care se află în primii 10 ani de la diagnostic și care reușesc să respecte restricția energetică alimentară, putând astfel să ajungă să nu mai aibă nevoie de toate medicamentele pentru diabet și să-și regleze glicemia.

Potrivit statisticilor, 17% mai multe cazuri de diabet se înregistrează la femei decât în rândul bărbaților. De aceea, medicii atrag atenţia că persoanele diagnosticate cu diabet trebuie să ştie că, indiferent de ce tip este acesta, sunt expuse riscului apariţiei unor complicaţii de natură să le afecteze diferite organe sau funcţii ale corpului.

Hiperglicemiile repetate, prelungite și dezechilibrul diabetului provoacă leziuni ale nervilor și vaselor și, ca rezultat, afectarea anumitor celule ale corpului, cu repercusiuni asupra mai multor organe. Astfel, complicațiile legate de diabet pot afecta: nervii, inima, arterele, ochii, mâinile, picioarele, rinichii sau dinții.

Astfel, diabetul necontrolat zilnic poate duce la complicaţii cronice cu consecinţe grave: amputaţii, orbire, dializă şi chiar moarte subită prin infarct miocardic.

15 kilograme în minus, graniţa dintre normalitate şi boală

Însă persoanele supraponderale sau obeze cu diabet de tip 2 care reuşesc să dea jos între 10 şi 15 kilograme îşi pot normaliza nivelul glicemiei, relevă un studiu apărut în ultimul număr al revistei The Lancet.

86% dintre cei peste 300 de participanţi la studiu, cu vârste cuprinse între 20 şi 65 de ani, nu au mai avut nevoie de tratament, după ce au urmat o dietă hipocalorică pe parcursul unui an de zile. De altfel, medicii spun că prototipul de pacient cu diabet zaharat non-insulino-dependent îl reprezintă un pacient obez, adult, cu hipertensiune arterială şi dislipidemic (grăsimi crescute în sânge).

Prezenţa obezităţii determină o rezistentă la acţiunea insulinei, crescând riscul de apariţie a diabetului. Relaţia dintre obezitate şi diabet este bidirecţională, astfel încât un pacient diagnosticat cu diabet poate câştiga în greutate dacă nu este bine tratat.

Dieta cea mai eficientă se bazează pe mese regulate de-a lungul zilei, care să conţină legume, fructe, cereale integrale şi leguminoase.

Consumul de fructe intregi este asociat cu un risc mai scazut de diabet, in timp ce consumul de suc de fructe creste acest risc. In acelasi mod, consumul de cereale integrale (paine integrala din grau sau orez brun) este asociat cu un risc scazut de diabet, in timp ce orezul alb creste riscul de diabet. Adaugarea de proteine animale face ca pancreasul sa functioneze de doua ori mai greu.

Conform Proiectului Cornell-Oxford-China, dietele oamenilor bazate pe plante si centrate in jurul orezului au fost asociate cu un risc relativ scazut al bolilor generate de stilul de viata nesanatos, printre care se numara si diabetul.

Metoda farfuriei 2-1-1

Asociația Americană de Diabet oferă o metodă simplă de a-ți planifica mesele. În esență, metoda se axează pe a mânca mai multe legume. Atunci când îți pregătești farfuria, umple o jumătate din suprafața ei cu legume (care nu trebuie să aibă un conținut mare de amidon), cum ar fi spanacul, morcovii și roșiile.

Umple un sfert de farfurie cu o sursă de proteine, cum ar fi tonul sau altă carne slabă. Umple ultimul sfert al farfuriei cu un aliment gen leguminoase sau un aliment cu amidon. Adaugă o porție dintr-un fruct sau o porție de produs lactat și o băutură care poate fi apă sau ceai neîndulcit ori cafea neîndulcită.

Alimente recomandate în regimul pentru diabet

Într-un regim pentru diabet zaharat, medicii recomandă consumarea unor grupe de alimente, cu accent pe cele cu nutrienţi cu adevărat hrănitori pentru organism:

  • carbohidrații sănătoși, adică cei complecși (cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele și produsele lactate degresate);
  • alimentele bogate în fibre dietetice, cum ar fi legume, fructe, nuci, leguminoase (fasole, mazăre, năut și linte), făină din grâu integral și tărâțe de grâu;
  • peștele precum somonul, macroul, tonul, sardinele și alte tipuri de pește bogat în acizi grași Omega-3.
  • grăsimile bune, care te pot ajuta să îți scazi nivelul colesterolului: avocado, migdale, nuci pecan, nuci româneșți, măsline, ulei de măsline, de arahide, de rapiță.

LISTA alimentelor ce trebuie consumate cu moderaţie

Alimentele care pot crește glicemia și trigliceridele, dacă sunt consumate în exces, și cantitatea corespunzătoare unei porții de 10 g zahăr sau 10 g carbohidrați:

1. Pâine integrală, neagră, de secară, graham, cu tărâțe, cu semințe: 1 felie (cam 20 g)
2. Cereale integrale, fulgi de grâu, ovăz, hrișcă, Psyllium, etc: 1 lingură (cam 15 g)
3. Făinoase – orez, griș, bulgur, paste, tăiței, cous-cous: 1 lingură (50 g, fierte)
4. Leguminoase – mazăre, fasole, porumb, năut, linte, soia: 1 lingură (50 g)
5. Amidon – cartofi albi, roșii, mov sau cartofi dulci: 1 lingură (50 g, fierți)
6. Fructe cu 20% zahăr – banane, struguri, pere, prune, gutui, rodie, mango: 50 g
7. Fructe cu 10% zahăr – mere, piersici, nectarine, cireșe, vișine, caise, fructe de pădure, citrice: 100 g
8. Fructe cu 5% zahăr – pepene verde, galben, grepfrut, pomelo, sweetie, lămâie: 150 g
9. Lactate moi – lapte, iaurt, kefir, sana, brânză proaspătă, perluțe, cottage: 150g – 200 ml

În general, o dietă moderat hipoglucidică trebuie să conțină în jur de 160 grame de carbohidrați pe zi, împărțiți în 3 mese principale și 2 gustări intermediare, potrivit doc.ro. Iată un exemplu de meniu zilnic:

2 felii subțiri de pâine (total 40 g) la fiecare masă principală;
2 linguri de cartof/orez/ paste/ mămăligă/ leguminoase (100 g, gătite) – la prânz;
2 fructe medii pe zi, între mesele principale, nu mai târziu de ora 18.00;
2 porții de lactate/zi (2 căni) pe zi, dimineața și seara, la nevoie.

Alimente care cresc foarte mult glicemia

  • Zahărul alb și brun, mierea, fructoza, siropurile cu zahăr de orice fel
  • Dulciurile concentrate: prăjiturile, ciocolata, rahatul turcesc, halvaua, nuga, nutella și alte creme, înghețata
  • Produsele de patiserie: covrigii, plăcintele, ștrudelele, tartele, gogoșile, merdenelele, crochetele și alte foietaje
  • Snacksurile: covrigeii, sărățelele, chipsurile, pufuleții, napolitanele, floricelele, biscuiții de orice fel
  • Fructele uscate sau confiate: prunele, caisele, merișoarele, goji, smochinele, curmalele
  • Fresh-urile de fructe, sucurile acidulate, dulceața, pelteaua, șerbetul, spuma de fructe, iaurturile cu fructe
  • Băuturile alcoolice (se admit ocazional 330 ml bere sau 125 ml vin sau 40 ml tărie)
Doctorul zilei whatsapp channel

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si: