Dragobete, sărbătoarea iubirii la români. Cele mai cunoscute tradiții și superstiții

Dragobete, sărbătoarea iubirii la români. Cele mai cunoscute tradiții și superstiții.

În fiecare an, pe 24 februarie, românii celebrează Dragobetele sau sărbătoarea dragostei. Este o zi care marchează în tradiţia românească începutul primăverii, iar data de 24 februarie nu este întâmplător aleasă, aceasta însemnând începutul anului agricol.

Din bătrâni se spune că Dragobete era feciorul unei preafrumoase femei, Dochia, despre care se credea că ar fi fost fiica lui Decebal, şi… că însuşi Traian, Împăratul romanilor, ar fi dorit-o de soţie.

Tradiția spune că la naștere Dragobete a avut patru ursitori, iar fiecare i-a oferit câte un dar. Prima ursitoare a fost primăvara și i-a dăruit iubirea, a doua a fost vara care i-a oferit căldura dragostei, a treia ursitoare, toamna, i-a dăruit un fluier pentru a-i înveseli pe cei din jur cu cântecele sale, iar iarna i-a dat o îmbrăcăminte albă, cu sclipiri de diamant.

Se spune că tânărul Dragobete apărea în visele tinerilor îndrăgostiți și îi povățuia într-ale dragostei. De asemenea, se zice că la moartea sa, Dragobete s-a transformat într-o plantă numită în popor „năvalnic”, plantă medicinală ce ajută la vindecarea rănilor.

Cele mai cunoscute tradiții și superstiții

În această zi specială, există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

• Spălarea părului cu zăpadă

DRAGOBETE tradiţii 24 februarie. În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

• Sărutul eternității

DRAGOBETE tradiţii 24 februarie. În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

• Ziua distracției și a veseliei

De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

DRAGOBETE tradiţii 24 februarie. La sate, se organizau adevărate petreceri și baluri de DRAGOBETE, pentru ca fetele și băieții să se întâlnească și să petreacă împreună. Unii strigau pe ulițe „Dragobetele sărută fetele”, pentru a anunța marea sărbătoare a iubirii.

Cei care petreceau frumos de Dragobete erau feriți de boli tot anul.

Dragobete, sărbătoarea iubirii la români

• Ziua curățeniei

Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

• Zburătoritul

DRAGOBETE tradiţii 24 februarie. Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

• Întâlnirea celor care se plac

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

• Semănarea busuiocului

Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.