Din cuprinsul articolului
Sindromul post-covid. Aproape o treime din pacienții cu o formă ușoară de covid se confruntă cu efecte secundare
(CNN) A trecut aproape un an de când Michael Reagan, în vârstă de 50 de ani, a fost infectat cu Covid-19.
„M-am trezit și primul lucru dimineața și m-am simțit foarte fierbinte și fără respirație”, a spus el, amintindu-și de dimineața zilei de 22 martie 2020. „Am intrat în baie încercând să-mi recapăt răsuflarea și imediat am tusit sânge în chiuvetă … Am ajuns în spital în acea zi și am fost testat pozitiv de Covid. ”
Reagan a spus că a petrecut două luni în spital primăvara trecută, cu Covid-19 acut.
Dar cât de greu a fost, ceea ce a trecut de atunci ar putea fi considerat la fel de rău, dacă nu chiar mai rău: simptomele sale actuale includ dureri constante în piept, dureri nervoase dureroase în mâini și picioare, convulsii, tremurături și pierderea a vederii într-un singur ochi.
„De atunci a fost un roller coaster”, a spus el, cu urcușuri și coborâșuri, simptome noi, o serie întreagă de medici, medicamente și teste.
„Mi-am dat seama că am multe daune de la Covid și mi-a schimbat viața complet”, a spus el. Nu a putut să se întoarcă la nimic apropiat de viața activă de care se bucura înainte.
Spre deosebire de Reagan, când Stephanie Condra, în vârstă de 34 de ani, s-a îmbolnăvit de Covid-19 vara trecută, nu a trebuit să fie internată în spital. Simptomele ei au fost relativ ușoare: oboseală, dificultăți de respirație, dureri de stomac, crampe și febră scăzută.
Dar, după ce a apărut că și-a revenit din boala ei acută, Condra spune că a început să dezvolte o gamă largă de probleme de sănătate care au crescut și au scăzut, dar nu au fost clarificate: dureri sinusale teribile, greață și pierderea poftei de mâncare, oboseală zdrobitoare a oaselor, amețeli, senzație de arsură în piept, tuse uscată, ceață cerebrală, confuzie, probleme de concentrare și probleme cu recuperarea cuvintelor.
„Simptomele mele evoluează constant. Am aceleași simptome din nou și din nou, și parcă unul va dispărea și apoi vor apărea altele”, a explicat ea.
În timp ce Condra a spus că a început să se îmbunătățească la începutul anului 2021, ea descrie progresul ei ca fiind lent și oprit. „Sunt într-adevăr capabilă să funcționez doar pentru vârfuri, cum ar fi patru ore pe zi”, a spus ea.
După mai mult de un an de la apariția pandemiei, ceea ce a devenit foarte clar este că SARS-CoV-2 – virusul care provoacă Covid-19 – este un virus dificil: Unii oameni nu știu deloc că sunt infectați, în timp ce alții sunt spitalizați și unii mor. Și un grup în creștere de oameni se îmbolnăvesc și nu se mai recuperează niciodată. În grupurile de sprijin, ei se referă uneori la ei înșiși ca transportatori lungi; starea lor se numește alternativ Covid lung, Covid continuat, sindrom post-Covid sau sindrom Covid post-acut.
Ce învățăm de la pacienții cu o formă ușoară de covid
Nimeni nu este sigur ce procent din persoanele care au fost infectate cu SARS-CoV-2 continuă să dezvolte sindromul post-Covid.
O nouă scrisoare de cercetare publicată vineri în revista JAMA Network Open publică o nouă viziune privind efectele covid. Cercetătorii de la Universitatea din Washington au urmărit 177 de persoane cu infecție SARS-CoV-2 confirmată de laborator timp de până la nouă luni – cea mai lungă urmărire până în prezent. În special, acest grup a inclus 150 de pacienți ambulatori, care au avut o boală „ușoară” și nu au fost spitalizați.
Au descoperit că 30% dintre respondenți au raportat simptome persistente. Cele mai frecvente au fost oboseala și pierderea mirosului sau a gustului. Peste 30% dintre respondenți au raportat o calitate a vieții mai slabă decât înainte de a se îmbolnăvi. Și 14 participanți (8%) – inclusiv 9 persoane care nu fuseseră spitalizate – au raportat probleme cu efectuarea a cel puțin unei activități obișnuite, cum ar fi treburile zilnice.
Cercetătorii au scris că, cu 57,8 milioane de cazuri la nivel mondial, „chiar și o mică incidență a debilității pe termen lung ar putea avea consecințe economice și de sănătate enorme”. În prezent, există peste 110 milioane de cazuri la nivel mondial, conform celor mai recente date compilate de Universitatea Johns Hopkins.
