Sari la conținut

Eșec la examenul de rezidențiat. Care sunt opțiunile

rezidentiat
sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Examen de rezidențiat

Eșec la examenul de rezidențiat. Ministerul Sănătății a organizat în luna noiembrie concursului național de intrare în rezidențiat 2023, dedicat domeniilor medicină, medicină dentară și farmacie. Acest demers marchează intrarea absolvenților facultăților de medicină pe drumul studiilor avansate, o vară întreagă fiind consacrată pregătirii intensive.

Deși un rezultat bun este sperat de toți candidații, trebuie avut în vedere și un scor nesatisfăcător. În acest context, candidații trebuie să se gândească la pașii pe care îi vor urma pentru a nu fi surprinși nepregătiți cu un plan B.

Eșec la examenul de rezidențiat. Care sunt opțiunile după ratarea examenului?

Din perspectivă psihologică, înțelegem că un eșec la un examen de importanță majoră nu este ușor de acceptat, însă tinerii trebuie să conștientizeze că se aplică adesea principiul vechii zicale românești: „nu este un capăt de țară”. Astfel, există alternative.

În situația obținerii unui rezultat nesatisfăcător (după soluționarea contestațiilor), candidatul are posibilitatea să reia examenul de rezidențiat. În prima etapă, acesta ar trebui să examineze cu atenție grilele rezolvate, să analizeze subiectele la care a greșit și să se aprofundeze în studiul zonelor considerate „critice”, fără a neglija, totuși, întreaga bibliografie a concursului.

Procesul de aprofundare presupune și o revizuire a planului de studiu prin compararea cu varianta anterioară. Concluzia principală este că trebuie identificate erorile pentru a le evita în viitor. Discuțiile cu colegii care au reușit pot oferi perspective constructive în această direcție.

Ordonanța 52/2018 dă dreptul Ministerul Sănătății la redistribuirea, la cerere, a candidaților

Trebuie menționat că, printr-o Ordonanță de Urgență adoptată în 2018 (OUG 52/2018), Ministerul Sănătății oferă o șansă candidaților care nu au promovat examenul de rezidențiat. Acest lucru ar putea fi pus în aplicare dacă rămân locuri neocupate.

Exact aceste aspecte se află și în lista considerentelor aprobării acestei OUG: la finele repartiției candidaților promovați rămân locuri sau posturi de rezident neocupate aproape în fiecare an, iar deficitul de cadre medicale nu va putea fi acoperit.

Candidații care au obținut punctajul minim de promovare stabilit de metodologia de concurs, însă care au fost declarați respinși au o șansă: Ministerul Sănătății poate organiza redistribuirea, la cerere, a candidaților.

Dacă nici după această etapă locurile nu au fost ocupate, pentru acoperirea posturilor libere, Ministerul Sănătății organizează o sesiune extraordinară de concurs de rezidențiat în primul semestru al anului următor.

Important de reținut este că, pentru a fi luat în considerare fie pentru sesiunea extraordinară de examen, fie pentru redistribuirea candidaților, fiecare absolvent de Medicină trebuie să completeze o cerere adresată ministrului Sănătății.

Ce poți face fără rezidențiat?

Pentru a profesa în România, promovarea examenului de rezidențiat este imperioasă, însă mulți dintre candidații respinși s-au reorientat către alte țări din Uniunea Europeană care, se pare, că îi primesc doar cu diploma de licență. Însă aceștia sunt supuși unor evaluări pe parcursul pregătirii lor și susțin unele examene.

Opțiunile nu se încheie aici. Un proiect depus recent în Parlament vrea să aducă o soluție pentru criza de resurse umane din domeniul medicinei școlare prin angajarea absolvenților de Medicină fără Rezidențiat.

Propunerea spune că absolvenții facultăților de Medicină care nu devin rezidenți pot beneficia de „competențe limitate și pot fi încadrați în unități sanitare publice și private, precum și în cabinetele medicilor de familie, în funcția de medic, încadrarea și salarizarea se fac în condițiile legii.”

Un ordin al Ministerului Sănătății (nr. 527/2011) spune că aceștia pot fi încadrați prin concurs în unitățile sanitare.

„În această situație, posturile destinate medicilor cu competențe limitate se înființează și sunt prevăzute separat în statul de funcții al unității sanitare”, arată expunerea de motive a proiectului.

În document mai este prevăzută o soluție pentru rezolvarea deficitului de medici: „posturile temporar vacante de medici specialiști sau primari din unitățile sanitare publice, pentru care nu există solicitări de înlocuire din partea unor medici, pot fi transformate temporar și ocupate, în condițiile legii, prin încadrare cu durată determinată de până la 6 luni, de medici cu competențe limitate”.

Aceasta este o măsură pentru a acoperi deficitul de medici din spitalele românești, mai ales în contextul exodului masiv al specialiștilor din ultima perioadă.

Mai mult, și pentru absolvenții facultăților din promoțiile ulterioare anului 2005 care nu au fost însă confirmați în rezidențiat se eliberează certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România.

Acesta poate fi eliberat de Colegiul Medicilor în baza următoarelor documente:

– formular de înscriere;

– copie de pe actul de identitate;

– copie legalizată de pe diploma de absolvire a facultății;

– cazierul judiciar sau certificatul de probitate profesională eliberat de statul membru de origine;

– certificat de sănătate de tip A5 cu viza medicului psihiatru;

– declarația pe propria răspundere privind inexistența unei situații de incompatibilitate sau nedemnitate prevăzute de lege;

– copia certificatului de căsătorie dacă este cazul; chitanța privind achitarea taxei de înscriere.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

 

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si:

Doctorul zilei whatsapp channel