Persoanele care trec printr-o depresie riscă mai mult decât celelalte să sufere de o criză cardiacă, arată un studiu desfășurat de cercetători norvegieni pe mii de oameni.
Cu cât simptomele sunt mai grave, cu atât consecințele sunt mai semnificative.
Efectele depresiei nu sunt numai psihologice, ci și fizice, persoanele depresive riscând mai mult să aibă insuficiență cardiacă, boală cronică gravă (mușchiul inimii nu pompează destul sânge). Circulația sângelui în corp devine astfel insuficientă, iar organele nu primesc destul oxigen, lucru care determină semne clinice ca tahicardie, oboseală și ral pulmonar.
Sunt concluziile unui studiu norvegian prezentat la EuroHeartCare 2014, conferință europeană inițiată de Societatea Europeană de cardiologie. Este unul din primele studii care stabilesc o legătură fiabilă între cele două boli. Datele au fost strânse în cadrul unei ample cercetări epidemiologice desfășurate în Norvegia pe aproape 63.000 de persoane, voluntarii fiind observați timp de 11 ani.
Cercetătorii au luat în considerare fumatul, indicele de masă corporală, activitatea fizică și tensiunea arterială, evaluând și nivelul de depresie la persoanele depresive, prin scara HAD. Aceasta constă într-o serie de întrebări ce permit aflarea gravității acestei tulburări la fiecare persoană în parte. Au înregistrat apoi numărul pacienților internați cu insuficiență cardiacă și al celor care au murit în timpul studiului.
La sfârșitul perioadei de 11 ani, aproape 1.500 de persoane aveau insuficiență cardiacă, cercetătorii apreciind că cele cu depresie ușoară prezintă un risc de criză cardiacă cu 5% mai mare decât cele fără niciun simptom. La cele afectate de depresie moderată sau gravă, riscul crește cu 40%. ‘Cu cât simptomele sunt mai grave, cu atât consecințele sunt mai semnificative. Oamenii deprimați au obiceiuri de viață mai puțin sănătoase’, precizează Lise Tuset Gustad, coautor al studiului.
Persoanele depresive ar fi mai puțin înclinate să asculte sfaturi de îmbunătățire a igienei vieții. ‘Oamenii care și-au pierdut interesul față de lucrurile care le plăceau înainte pot avea astfel primele semne de depresie’, adaugă cercetătoarea. Consecințele bolii pot fi și biologice: stresul determinat de starea lor duce la inflamații și ateroscleroză (acumulare de corpi grași în artere), care pot grăbi bolile cardiace.
Studiul arată totuși că avansarea depresiei și, prin urmare, a consecințelor sale, poate fi limitată ușor. ‘Depresia se poate trata ușor în primele etape și oamenii nu au nevoie de medicamente. Dacă vă simțiți depresiv, mergeți la doctor’, încheie Lise Tuset Gustad. În afară de vizita la medic există și acțiuni benefice pe care le pot realiza cei depresivi, cum ar fi practicarea unei activități fizice, îmbunătățirea alimentației și limitarea consumului de alcool, sfaturi utile și pentru prevenirea riscurilor cardiace,
