Hiperpigmentarea, o afecțiune a pielii cauzată de excesul de melanină, se prezintă sub forma unor pete de dimensiuni mari, bine delimitate dar neregulate, mai întunecate decât pielea înconjurătoare, apărute de cele mai multe ori la nivelul frunții, obrajilor, bărbiei și mustaței.
Conform domnului doctor Laurențiu Vlădău, specialist dermatolog în cadrul Clinicii Hebra Dermatologie, există trei cauze principale ale apariției acestei probleme, identificarea lor corectă fiind esențială pentru stabilirea tipului corect de tratament și a unor măsuri viitoare de prevenție.
“Hiperpigmentare” este un termen folosit cu sens larg, fiind asociat atât cu decolorarea pielii provocată de acnee, cu pistruii, petele solare sau întunecarea tonului pielii din cauza unor afecțiuni cum ar fi psoriazisul și eczemele. Iată cum pot fi clasificate cauzele hiperpigmentarii și care sunt diferențele în formele de manifestare:
Cauze hormonale
Modificările hormonale naturale sau cele apărute ca urmare a anumitor tratamente reprezintă unul din factorii frecvent asociați cu hiperpigmentarea pielii. Aceste situații sunt întâlnite foarte frecvent în perioada sarcinii și după naștere, dar și în cazul femeilor care utilizează pilule contraceptive.
“Acest tip de hiperpigmentare este denumit în termeni medicali melasmă și apare de obicei pe diferite zone ale feței, cum ar fi fruntea, nasul, obrajii sau chiar deasupra buzelor – fapt pentru care este mai dificil de tratat. Uneori, afecțiunea dispare de la sine atunci când nivelul de hormoni revine la normal”, explică specialistul dermatolog.
Alte afecțiuni sau tratamente medicamentoase
Hiperpigmentarea poate fi cauzată și de expunerea la anumite medicamente, substanțe chimice sau toxine, dar și ca urmare a unor arsuri, leziuni, acnee și alte afecțiuni ale pielii. Acest tip de hiperpigmentare este cunoscut sub numele de hiperpigmentare post-inflamatorie (PIH), caz în care petele apar de obicei pe zona în care a avut loc inflamarea pielii, după ce afecțiunea este tratată.
Inflamația caracteristică papulelor și pustulelor din acnee dar și a zonelor roșii, uscate, prezente în dermatite va duce, de asemenea, la o ruptură a barierei dintre stratul superficial și cel mijlociu al pielii și coborarea pigmentului care se acumulează în derm și persistă, generând zone hiperpigmentate.
“Acneea vulgară a adolescenților, dar și cea comedoniană, a femeilor adulte, se poate complica și ea cu hiperpigmentare postiinflamatorie. Foliculita este asociată cu hiperpigmentarea maculară, cazuri în care petele sunt mai mici, între 2 – 5 mm, și asociate de multe ori cu cicatrici. Alte afecțiuni inflamatorii ale pielii precum dermatita atopică, dermatita de contact, lichenul plan, lichenul simplex, psoriazisul, se pot complica și ele cu pigmentare post inflamatorie. Pigmentarea excesivă poate apărea și în boli endocrine precum boala Adison (în pliurile cutanate sau la nivelul palmelor) sau afecțiuni ale glandei tiroide, diabet sau acanthosis nigricans – o afecțiune întâlnită la persoanele obeze sau diabetici, dar care poate reprezenta un semn al cancerelor interne (pigmentare în pliuri și la nivelul cefei)”, atenționează domnul doctor Laurențiu Vlădău.
“Hiperpigmentarea apare uneori și ca un efect secundar al unor medicamente sau la contactul cu unele substanțe chimice, cum ar fi cele folosite în desenarea tatuajelor. Produsele iritante, chiar și cele folosite pentru tratamentul acneei, precum retinoizii, benzoil peroxidul, hidroxiacizii, chiar dacă sunt de multe ori folosite pentru tratamentul pigmentarii, utilizate inadecvat vor agrava sau favoriza hiperpigmentarea”, a completat domnul doctor Laurențiu Vlădău.
Expunerea la soare
Expunerea în exces la radiațiile solare este cea mai frecventă cauză a hiperpigmentarii cutanate. Petele solare au, de obicei, o culoare maro deschis (pistrui) și apar mai ales pe față, pe gât, pe piept și pe mâini – așadar în zonele care sunt expuse în principal razelor UV. Persoanele care au tonuri deschise până la medii ale pielii vor dezvolta pistrui, care devin și mai pregnanți odată cu expunere continuă la soare.
“Expunerea la soare fără folosirea unor produse cu factor de fotoprotecție va favoriza și agrava întotdeauna hiperpigmentarea. De obicei, melanina absoarbe majoritatea radiațiilor ultraviolete dăunătoare ale soarelui, dar dacă pielea este expusă acestor radiații UV prea mult timp, nu doar că pot apărea pete pe piele și pistrui, dar există riscul ca petele deja existente să devină mai întunecate și mai vizibile”, atenționează specialistul dermatolog.
Deși afecțiunea nu este periculoasă din punct de vedere medical, aceasta poate afecta calitatea vieții persoanelor care se confruntă cu ea, fiind asociată cu probleme cum ar fi de stimă de sine scăzută și chiar depresie. Din fericire, majoritatea cazurilor de hiperpigmentare răspund bine la tratament – aceasta fiind una dintre cele mai răspândite afecțiuni cutanate, există un interes continuu în a dezvolta metode noi pentru tratarea ei, de la produse topice până la proceduri dermatocosmetice efectuate în cabinetele dermatologice.
