Este o sărbătoare la fel de importantă ca Paștele! Înălțarea Domnului, tradițiile și obiceiurile în această zi sfântă

Înălțarea Domnului este o sărbătoare la fel de importantă ca Paștele. Este iubită de creștini și sărbătorită cu fast.

De Înălțarea Domnului, se înroșesc din nou ouă, ca la Paște. Se pregătesc bucate tot ca la Paște, iar creștinii vor spune: Hristos s-a Înălțat, după ce timp de 40 de zile de la Paște au salutat cu tradiționalul Hristos a Înviat!

În 2020, Înălțarea are loc pe data de 28 mai.

Din secolul al IV-lea Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii.

Despre cum S-a arătat Hristos ucenicilor şi femeilor mironosiţe după Înviere şi cum la 40 de zile de la acel moment a venit în mijlocul lor, pe când ei se aflau la Ierusalim, relatează Sfântul Evanghelist Luca. Evanghelia arată cum s-au înfricoşat ucenicii când l-au văzut, crezând că este o nălucă, iar Hristos înviat i-a liniştit, arătându-le semnele cuielor şi cerând să mănânce, apoi: „I-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu”. (Luca cap. 24; 50-53)

Înălțarea Domnului

Prin Înălţare, Hristos a împlinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatăl: să vină în lume, să Se nască, să trăiască, să sufere, să moară şi să învieze.

Înălţarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut în văzul oamenilor, în lumină şi în plină zi.

Cel puţin ucenicii Mântuitorului au fost prezenţi la Înălţarea Sa, pentru ca întreaga lume să cunoască prin ei că Iisus Hristos S-a Înălţat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere.

După Înălţarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina şi în ţările şi centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes.

Cartea Faptele Apostolilor face cunoscută călătoria Sfântului Apostol Pavel la Roma. Sfântul Pavel din prigonitor al creştinilor a ajuns cel mai activ apostol, convertit după întâlnirea pe care a avut-o cu Hristos înviat pe drumul spre Damasc.

Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.

Pomenirea eroilor la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 şi 2001.

Totodată, despre cei care mor în ziua de Înălțare se spune că ajung direct în ceruri.

Mai mult, cerurile sunt deschise între sărbătoarea Paștelui și cea a Înălțării… Femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă, fiindcă există credinţa că astfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte. Oamenii îşi leagă frunze de nuc peste brâu, pentru că se spune că şi Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălţării. Se fac pomeni şi se împarte pentru morţi, mai ales brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu. Este ultima zi când se mai pot mânca ouă roşii. Bătrânii spun că, pentru a avea recoltă bogată, semănătorile se fac până în ziua de Înălţare. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul. În unele zone oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de boli şi de rele.