Din cuprinsul articolului
Între 10% și 30% din cetățenii europeni suferă de gripă în fiecare an, iar între 15.000-70.000 dintre ei mor anual din cauze asociate cu gripa, iar specialiştii atrag atenţia că o metodă sigură de a evita complicaţiile sau chiar decesul este vaccinarea anuală antigripală.
Cu toate acestea, ratele de vaccinare sunt scăzute în majoritatea țărilor europene, inclusiv în România, iar creșterea accesului la vaccinare este în acord cu mandatul OMS de a îmbunătăți acoperirea vaccinală.
Cu o rată de vaccinare în scădere față de sezonul anterior, România este încă departe de ținta de vaccinare antigripală propusă de Organizația Mondială a Sănătății, de 75% pentru categoriile aflate la risc.
Efectele vaccinării populației cu vârsta de peste 60 de ani
Un studiu economic privind sănătatea, comandat de Grupul Viatris Germania, a examinat efectele epidemiologice și financiare ale vaccinării populației cu vârsta de peste 60 de ani, împotriva gripei, în Germania.
Studiul, realizat sub coordonarea științifică a Prof. Dr. Jürgen Wasem, unul dintre cei mai importanți economiști în domeniul sănătații din Germania și titularul Catedrei de Management Medical de la Facultatea de Economie a Universității Duisburg-Essen (UDE), și Institutul de Cercetare Essen pentru Management Medical GmbH (EsFoMed), a comparat utilizarea unui vaccin gripal în doză mare, tetravalent inactivat, cu aceea a vaccinurilor gripale tetravalente în doză standard, calculând impactul bugetar relativ.
Rezultatele au arătat că utilizarea exclusivă a vaccinului gripal în doză mare duce la costuri cu peste 40% mai mari în grupul de vârstă de peste 60 de ani, cu doar 1.1% infecții evitate în comparație cu administrarea vaccinului în doză standard.
Medicul Sandra Alexiu, președinte al Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov, explică într-un interviu că vaccinul antigripal este recomandat tuturor grupelor populaționale, având un rol important de protecţie împotriva gripei de sezon.
Doctorul Zilei: Cine și cum stabilește ce fel de vaccin este folosit în fiecare sezon gripal? Care sunt criteriile de selecție pentru tulpini și care este marja de eroare, având în vedere că există subgrupuri populaționale deja expuse la anumite forme ale virusului din sezonul precedent?
Dr. Sandra Alexiu: Componența vaccinului gripal este stabilită și anunțată în fiecare de către Organizația Mondială a Sănătății și include două tulpini de virus gripal A și două tulpini de virus gripal B, dintre tulpinile circulante în anul precedent, alese în funcție de frecvența cu care circulat. Alegerea vine să acopere toate grupele populaționale, se adresează atât vaccinurilor inactivate cât și celor attenuate.
Virusurile gripale sunt extrem de instabile, ele suferă permanent modificări, de aceea imunitatea obținută în urma infecției naaturale respective a vaccinării nu este de lungă durată. Variabilitatea virusului nu a putut fi încă „învinsă” prin crearea unui vaccine gripal universal valabil, dar sunt în derulare studiile pentru acest demers. Indiferent de gradul de expunere la virus sau de acoperirea vaccinală, vaccinarea antigripală continua să fie recomandată în fiecare sezon.
DZ: Care este rata de vaccinare antigripală în România?
Din datele furnizate de INSP, acoperirea vaccinală în România este în populația generală de 12,9% în sezonul 2020 – 2021, mai mare comparativ cu cea din sezonul precedent, (7.9%). La persoanele ≥ 65 ani , acoperirea vaccinală a fost de 35,2%, mai mare comparativ cu cea din sezonul precedent (23.4%), ținta OMS fiind însă de 75%. Pentru sezonul 2021/2022, CNSCBT încă nu a publicat raportul pe site. Pentru sezonul 2022/2023, din datele pe care le avem puse la dispoziție până acum de Institutul național de sănătate publică, aproape un million și jumătate de persoane s-au vaccinat în România în sezonul precedent cu aproape toate dozele puse la dispoziție de Ministerul Sănătății, pe lângă care și pacienții care și-au cumpărat vaccinul constituie un număr suplimentar. Suntem însă departe de optimul necesar pentru a nu mai considera gripa o mare problemă de sănătate publică.
DZ: După pandemia covid există riscul îmbolnăvirii, în special în sezonul rece, cu ambele tipuri de virus (flu covid)?
Nu aș zice că avem un risc mai mare. Ambele tipuri de virusuri sunt virusuri circulante și pot exista coinfecții. De altfel, infecțiile cu mai mulți germeni sunt frecvent întâlnite în practică, iar spaima produsă de o eventuală gravitate a infecției cumulate cu cele două virusuri nu a fost în cele din urmă confirmată. Mai degrabă co-infecțiile virus + bacterie ar putea produce îngrijorări.
În sezonul 2022 – 2023, cel puțin din datele la zi, din cele aproape 4 000 de cazuri confirmate de gripă, 155 au fost coinfecții cu două sau trei virusuri : VSR (virus sincițial respirator), SarsCoV2 fiind cele două tipuri de virusuri confirmate în co-infecții.
DZ: Anual, Ministerul Sănătății face demersuri pentru contractarea de vaccinuri antigripale pentru populația la risc. Cum se ia această decizie, în funcție de ce factori? Ce rol au medicii de familie în raportarea pacienților la risc?
Direcțiile sanitare județene solicită medicilor de familie o estimare pentru numărul de doze necesare. La acestea se adaugă alte estimări făcute de Minister pentru celelalte grupe de risc care nu sunt gestionate de medicii de familie. (colectivități, centre de îngrijiri, personal medical, alt personal aflat la risc etc). E de spus însă că noi nu primim niciodată cât solicităm și de obicei primim dozele destul de târziu, când mulți din cei aflați la risc și-au procurat deja dozele necesare din farmacii, contra cost.
În acest an, în premieră, după ce ani de zile am solicitat ca noi să primim dozele cu prioritate, acest lucru s-a și întâmplat. La final de septembrie, început de octombrie am primit deja dozele de vaccin gripal, în număr mai mic decât cel solicitat, dar totuși la timp. Sperăm să nu rămână o excepție!
DZ: Cum colaborează medicii (inclusiv asociațiile profesionale) cu factorii decizionali – instituțiile statului (MS, DSP, INSP) pentru informarea corectă a populației privind avantajele protecției împotriva gripei sezoniere, având în vedere curentul antivaccinist care a luat amploare în perioada pandemiei de coronavirus?
Colaborarea de care spuneți este modestă. Gravitatea gripei și impactul major în sănătatea publică, mai ales într-o țară ca România, unde educația medicală a populației este precară, nu există o rutină preventive, nu exista campanii sistematice în media și există un current antivaccin care a căpătat mare amploare, rămân probleme importante care vor trebui rezolvate în viitor.
Sigur că există punctual colaborări la nivel local, unde DSP-urile trimit unele materiale de campanie pe mail medicilor, sau la nivelul unor grupuri restranse de lucru care ridică periodic problema gripei si a vaccinărilor, însă consider că nu există o abordare strategică.
Practic, de la jumătatea lunii septembrie ar trebui să existe o informare în cascadă despre rolul preventiv al vaccinării, cu mesaje insistente în media, despre grupele la risc pentru gripă, mesaje din partea profesioniștilor în sănătate, mai ales cei cunoscuți și apreciați, care să puncteze datele esențiale ale problemei.
În fiecare an profesioniștii trebuie să fie informați despre componența vaccinului gripal, forme disponibile, grupele de risc, e absolut necesar să intre în rutină vaccinarea personalului medical, astfel încât orice pacient să se simtă în siguranță când accesează sistemul medical, nu să se teamă că pleacă acasă bonav de gripă pentru că în spital nu sunt vaccinați medicii, asistenții sau personalul auxiliar!
Presiunea societății civile practic nu există pe acest deziderat. Gravidele, de exemplu, care constituie grupa cea mai vulnerabilă pentru decesul prin compicații ale gripei, ar trebui să fie cea mai importantă prioritate a colegilor obstetricieni la finalul lunii septembrie, iar acestea să fie asigurate că în maternitățile unde vor naște, personalul este vaccinat, ca una din regulile fundamentale de siguranță !
Informarea statistică este făcută de INSP, materialele de campanie sunt furnizate de INSP, însă legătura firească între profesioniștii din sănătate nu există, sunt doar câteva izbucniri punctiforme. Pagina web oficială este veche, neprietenoasă, datele nu sunt ușor de accesat, practic nu există o preocupare reală pentru un demers de sănătate publică. Lucrurile „curg” ca în fiecare an, fără ca să apară o schimbare, o modernizare.
DZ: Care sunt categoriile de persoane care ar trebui să se vaccineze și de ce?
Toată lumea, fără excepție, ar trebui să se protejeze contra gripei. Gripa este produsă de o categorie de virusuri foarte virulente, care afectează grav sănătatea omului și pentru care singura sursă de luptă a omului este vaccinarea.
Cele mai grave pandemii din istoria comună a virusurilor și oamenilor au fost pandemiile de gripă. Gripa a produs cele mai multe decese din istorie dintre bolile cunoscute deja. Avem rezultate modeste în tratamentul bolii, o dată ce ea a apărut, cu toate acestea în fiecare an continuă să apară victime.
Victimele sunt cel mai adesea din cateva categorii populaționale, categoriile despre care vorbiți: acestea sunt numite categorii LA RISC: copiii până la vârsta de 5 ani (și atenție, vaccinul se poate administra de la vârsta de 6 luni!), toti cei care au boli cronice și care le scad capacitatea de apărare contra infecțiilor : cancere, boli ale sângelui, boli pulmonare cronice, boli ale inimii, diabetul zaharat, boli cronice ale rinichiului, coli însoțite de scăderea imunității), toți oamenii peste vârsta de 65 de ani, personalul medical, gravidele sunt persoane aflate la risc.
DZ: Cât este mit și cât este realitate faptul că multe persoane cred că „gripa trece singură, de la sine, într-o săptămână”, eventual cu tratamente naturiste simple?
Gripa poate trece de la sine in minimum o săptămână la persoane perfect competente din punct de vedere imunitar (care au imunitatea puternică, versată, o capacitate de apărare bine antrenată), dar nu este mai puțin adevărat că uneori lovitura aceste boli este necruțătoare tocmai în rândul tinerilor perfect sănătoși.
În fiecare an România raportează și unele decese la persoane tinere care nu aveau anterior nicio boală, nu erau cunoscuți cu imunodeficiențe, dar care au pierdut bătălia cu virusul, din motive care încă ne scapă. Tocmai de aceea se recomandă vaccinarea tuturor persoanelor, nu doar a celor susceptibile de a face forme grave.
Tratamentele naturiste simple despre care spuneți ar putea și chiar constituie de multe ori capcane. Din dorința de a scurta durata bolii și a reduce simptomele, extrem de neplăcute, obositoare, mulți dintre cei care preferă să se trateze singuri aleg preparate nepotrivite, care fie nu au doze suficiente, fie sunt complet inutile, fie fac cel mai adesea rău, producând complicații dacă pacienții au și alte boli pe care le neglijează în favoarea Gripei.
Nu este deloc o simplă răceală. Este o afectare generală a întregului organism, care se mobilizează să contracareze efectele virusului, uneori într- o luptă inegală. Mai sunt și probleme de interacțiuni medicamentoase, unde pe fondul tratamentelor preexistente, medicamentele pentru gripă pot determina reacții neașteptate, unele serioase.
Iată un exemplu: produsele combinate, pentru răceli și gripe din farmacii, fie că sunt pastile sau plicuri cu pudra efervescentă, conțin combinații de substanțe medicamentoase care acționează aspura simptomelor: scad febra, reduc durerea de cap, scad nivelul secrețiilor nazale, reduc tusea seacă.
Dar dacă sunt luate în doze nepotrivite, în combinații neadecvate, pot determina creșteri ale tensiunii arteriale, uscăciunea importantă a mucoaselor, pot declanșa fenomene alergice, sau pot duce la supradozări cu efect nociv.
