Din cuprinsul articolului
Publicația britanică The Guardian atrage atenția că România se confruntă cu cea mai gravă criză de rujeolă din UE. Din 2005, țara a înregistrat patru epidemii ale acestei boli, fiecare dintre ele fiind precedată de o perioadă de calm fragil de doar câțiva ani.
Între 2023 și 2025, s-au înregistrat peste 35.000 de cazuri și cel puțin 30 de decese, majoritatea fiind sugari prea mici pentru a fi vaccinați, care au fost infectați de copii mai mari, nevaccinați.
”O chestiune de securitate națională”
Criza are o singură cauză, cuantificabilă: scăderea drastică a ratei de vaccinare. Prima doză a vaccinului MMR este recomandată între 14 și 18 luni, iar deși rata de acoperire ajunge la 81% la vârsta mai mare (față de doar 47,4% la 14 luni), aceasta rămâne cu mult sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă.
Conform Institutului Național de Sănătate Publică, rata de administrare a celei de-a doua doze la vârsta de cinci ani este de puțin peste 60% la nivel național și ajunge până la 20% în unele comunități. Rata de vaccinare ROR din România se situa peste media europeană de 93% în 2010, dar a scăzut constant de atunci, o scădere care s-a accelerat după pandemia de Covid-19, relevă sursa citată de g4media.ro.
„Este absolut insuficient în cazul rujeolei”, afirmă dr. Aurora Stanescu, epidemiolog la INS. „Este necesar un angajament politic ferm pentru a limita numărul deceselor. Aceasta este o chestiune de securitate națională.”
Dar chiar și atunci când părinții sunt convinși, accesul rămâne o barieră. Stoica face parte din comunitatea romă din România și locuiește împreună cu soțul și cei patru copii ai săi într-o locuință cu două camere, fără apă curentă sau electricitate. Aceste condiții precare îi îngreunează participarea la consultații sau respectarea programului de vaccinare.
„Decizia de a nu vaccina nu vine întotdeauna din partea părinților”, spune Gabriela Alexandrescu, directoarea națională a organizației Save the Children. Organizația a tras un semnal de alarmă la începutul lunii martie, afirmând că România se confruntă cu „cea mai gravă criză a vaccinării din ultimele decenii”.
Cauzele, spune Alexandrescu, sunt și de natură structurală: sărăcia, zonele lipsite de servicii medicale și medicii de familie care nu dispun de timpul sau resursele necesare pentru a oferi consiliere familiilor ezitante.
„Gestionarea defectuoasă a sistemului”
Vaccinarea nu este obligatorie în România. În 2015, responsabilitatea administrării vaccinurilor a fost transferată exclusiv medicilor de familie, ceea ce a dus la o creștere a birocrației și la o presiune suplimentară asupra unui sistem deja suprasolicitat.
În același timp, asistentele medicale școlare – care asiguraseră o plasă de siguranță esențială pentru copiii care nu își făcuseră vaccinurile programate – nu mai aveau voie să administreze vaccinuri.
Dr. Mihai Negrea, epidemiolog din Târgu Mureș, un alt județ grav afectat în 2024, afirmă că blocajele structurale și dependența excesivă de medicii de familie încetinesc eforturile de vaccinare.
Conform normelor actuale, doar medicii de familie primesc rambursări de la stat pentru administrarea vaccinurilor. Ceilalți medici trebuie să obțină o certificare suplimentară și, adesea, trebuie să achite din propriul buzunar costul materialelor medicale.
„Cauza principală nu este doar atitudinea anti-vaccinare, ci și gestionarea defectuoasă a sistemului”, spune el. „Până când reușești să-ți vaccinezi copilul, poate dura o lună cu toate formalitățile administrative – iar părinții își pot schimba părerea.”
Când vaccinarea devine greu accesibilă, se întârzie sau se împotmolește în birocrație, ratele scad inevitabil, explică el, chiar și atunci când părinții doresc să-și protejeze copiii.
Soluția propusă de Negrea este una practică: centre comunitare de vaccinare și extinderea dreptului de a vaccina la alți medici, în locul unui sistem în care un singur medic de familie trebuie să acopere nevoile de vaccinare ale mii de familii.
Cu toate acestea, dacă sistemul este defectuos, este de asemenea adevărat că frica a găsit un teren propice în cadrul acestuia. În toată România, grupurile online închise au devenit spații în care anxietățile sunt împărtășite și amplificate de mamele care sunt pro sau contra vaccinului ROR.
Ziarul „The Guardian” a stat de vorbă cu șase mame care au decis să întrerupă programul de vaccinare sau să nu-și vaccineze deloc copiii împotriva rujeolei.
Potrivit INSP, o persoană bolnavă poate infecta 12-18 persoane, lucru care poate fi prevenit prin vaccinare. În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025, au fost înregistrate 35.736 de cazuri de rujeolă, din care 30 de decese.
