Din cuprinsul articolului
Cazul de la Spitalul Sfântul Pantelimon a scos la iveală nu doar o tragedie umană, ci și fracturile adânci dintr-un sistem legislativ și medical care pare să fi intrat în colaps. Reamintim faptul că un bărbat a murit în spital, existând suspiciunea ca acesta ar fi murit din cauza scăderii dozei de noradrenalină.
Acum, potrivit experţilor, probabilitatea ca decesul bărbatului să se fi produs la acel moment din cauza scăderii dozei de noradrenalină este de peste 99%.În timp ce autoritățile se „chinuie” de doi ani să reformeze legea malpraxis, lupta pentru controlul expertizei medicale a devenit un câmp de bătălie între Colegiul Medicilor și Consiliul Superior de Medicină Legală.
Cazul Pantelimon: „99% probabilitate ca noradrenalina să fi fost cauza decesului”
Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML) a emis precizări care aruncă o lumină crudă asupra modului în care a murit pacientul de la Sfântul Pantelimon. Experții legiști au identificat trei deficiențe majore, de o gravitate extremă:
-
Scăderea bruscă, nu în trepte, a dozei de noradrenalină (substanță vitală pentru menținerea tensiunii).
-
Reducerea dozei în condițiile în care tensiunea arterială era deja critic de mică.
-
Absența consemnării procedurii în fișa medicală a pacientului.
Concluzia legiștilor este matematică: pacientul a murit la o oră după intervenția asupra dozei, iar probabilitatea ca aceasta să fie cauza morții este de peste 99%, chiar și luând în calcul comorbiditățile pacientului.
Această expertiză este însă contestată vehement de Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor (CMR), a cărui demisie o cer acum legiştii., care solicită și opinia unui specialist ATI, declanșând un conflict instituțional fără precedent.
Labirintul reclamațiilor: De ce românii aleg Calea Penală?
În prezent, un pacient sau o familie care reclamă un act medical greșit se izbește de un zid birocratic. Există patru căi oficiale:
-
Comisia de malpraxis de pe lângă DSP.
-
Comisia de disciplină a Colegiului Medicilor.
-
Poliția (calea penală).
-
Instanța civilă.
Realitatea este însă descurajantă: cele mai multe sesizări sunt penale, dintr-un motiv simplu — lipsa de încredere. Românii nu cred că medicii își vor pedepsi propriii colegi. Statisticile le dau dreptate: în ultimii cinci ani, CMR a ridicat dreptul de practică pentru doar doi medici din întreaga țară.
Medicina Defensivă: Pacientul, victima fricii medicului
Ambiguitatea legii are un efect pervers asupra calității actului medical. Dr. Ovidiu Palea, medic primar ATI, avertizează, ingtr-un interviu acordat Pro TV, asupra fenomenului de „medicină defensivă”:
„În România, unde totul este ambiguu, se practică medicina defensivă pentru că ne e teamă de procese. Este mai ușor să refuz un caz complicat decât să risc un proces. Pacientul este cel care pierde în final.”
În plus, polițele de malpraxis actuale sunt aproape inutile. Sumele asigurate depășesc rar 100.000 de euro și acoperă în principal daune materiale, în timp ce instanțele acordă daune morale mult mai mari, lăsând medicii și spitalele descoperiți financiar.
Modelul francez vs. propunerea românească
În timp ce în România anchetele durează ani de zile, în Franța peste 80% din cazuri sunt rezolvate în mai puțin de un an printr-o comisie mixtă (medici, pacienți, magistrați, asiguratori).
Colegiul Medicilor propune acum o „înțelegere amiabilă”. Dacă un expert medical independent — acreditat de CMR și Ministerul Justiției — confirmă malpraxisul, asiguratorul propune o sumă. Dacă pacientul acceptă, litigiul se închide.
Totuși, legiștii văd în această propunere o tentativă de control. Dr. Gabriel Gorun, medic primar medicină legală, punctează: „Nu cred că mai există o breaslă care să-și facă exclusiv analiza acuzelor doar în cadrul breslei. Ei au refuzat să mai colaboreze cu noi odată ce au dorit să schimbe legea în direcția lor.”
Autoritățile de la noi se chinuie de aproape 2 ani să schimbe legea malpraxis. Colegiul Medicilor propune o înțelegere amiabilă între medic și pacient, prin intermediul firmei de asigurări, iar asiguratorul va solicita unui expert medical independent – acreditat de CMR și de Ministerul Justiţiei – să evalueze situația. Dacă în baza expertizei va rezulta că a fost malpraxis, va exista o înţelegere amiabilă între asigurator şi pacient. Primul propune o sumă, iar dacă pacientul o acceptă, atunci se încheie litigiul şi acesta nu va mai avea nici o pretenţie.
Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor România: „Corpul experților medicali independenți. Medici care diferite specialități care să aibă un training minimal realizat împreună cu ministeriul justiției și aceștia să fie capabili să ofere această expertiză corectă pe domeniul specific’.”
Modelul acutual privind legislația malpraxisului ineficient
În prezent experții de la medicină legală, cei care fac expertizele medico-legale solicitate de organele judiciare în cazurile de culpă medicală, pot cere părerea specialiștilor, însă acest lucru nu este obligatoriu. În plus…
Dr. Gabriel Gorun, medic primar medicină legală: „Odată ce Colegiul Medicilor a dorit ca legea să se schimbe în direcția pe care și-a au propus-o, ei au refuzat să mai colaboreze cu noi. Pe lângă problemă generală pe care o poate genera un astfel de for, respectiv că îmi judec propriii membri în cadrul unui for propriu, deci nu las un terț exterior, nu cred că mai există o breaslă care să-și facă exclusiv analiza a acuzelor doar în cadrul breslei.”
Dr. Ovidiu Palea, medic primar ATI: „În străinătate expertul medical este o profesie pe care o menții și vrei să fii chemat ca expert parte pentru că ai rezoluții corecte, sunt plătiți bani grei, muncesc pentru treaba asta, dau opinii validate și devine o profesie secundară.”
O reformă blocată în grupuri de lucru
Deși la Ministerul Sănătății există un grup tehnic pentru noua lege, absența reprezentanților Institutului de Medicină Legală din acest grup ridică semne de întrebare asupra obiectivității viitoarei legislații. Până când România nu va crea un corp de experți cu adevărat independenți și un sistem de mediere funcțional, pacienții vor continua să caute dreptatea în sălile de judecată penală, iar medicii vor opera sub spectrul fricii, nu al excelenței profesionale.
