Din cuprinsul articolului
Să te trezești uneori cu saliva pe pernă poate părea un detaliu banal al somnului. Medicii spun însă că, atunci când acest lucru devine frecvent sau apare brusc la o persoană care nu a avut niciodată problema, poate fi un semnal că organismul transmite un avertisment.
Specialiștii în medicină a somnului atrag atenția că salivarea excesivă în timpul nopții, mai ales dacă apare constant, poate fi legată de tulburări respiratorii în somn sau, în cazuri rare, de afecțiuni neurologice precum boala Parkinson.
De aceea, medicii recomandă evaluarea medicală dacă fenomenul devine persistent.
Când este normal să salivezi în somn
Majoritatea oamenilor experimentează ocazional salivarea nocturnă. În multe situații, explicațiile sunt simple și nu indică o problemă de sănătate.
Printre cele mai frecvente cauze se numără:
-
respirația pe gură în timpul somnului
-
poziția de dormit pe o parte sau pe burtă
-
oboseala accentuată
-
consumul de alcool înainte de culcare
-
o răceală sau congestie nazală
În aceste situații, saliva se poate scurge mai ușor din gură din cauza poziției capului sau a respirației orale.
Uneori, fenomenul poate apărea și în cazul refluxului gastroesofagian, când organismul produce mai multă salivă pentru a proteja esofagul de acidul gastric.
Problemele dentare sau scrâșnitul dinților pot modifica modul în care gura se închide în timpul somnului, ceea ce poate duce la salivare.
Când ar trebui să devină un motiv de îngrijorare
Medicii spun că situația merită investigată atunci când salivarea nocturnă devine frecventă și abundentă.
Dr. Landon Duyka, profesor asistent de otorinolaringologie la Northwestern University din Chicago, a explicat într-o analiză medicală că un episod ocazional nu este motiv de îngrijorare.
„Toată lumea poate saliva uneori în somn, de exemplu după o masă copioasă sau după ce a adormit pe canapea. Însă dacă acest lucru se întâmplă în fiecare noapte și perna este complet udă, este recomandat un consult medical”, a explicat specialistul.
Apariția bruscă a fenomenului, mai ales la adulți sau persoane în vârstă, este un motiv suplimentar pentru evaluare.
Legătura cu apneea în somn
Una dintre cele mai frecvente afecțiuni asociate cu salivarea nocturnă este apneea obstructivă în somn.
Această tulburare respiratorie apare atunci când căile respiratorii se îngustează sau se blochează temporar în timpul somnului, provocând opriri repetate ale respirației.
Persoanele cu apnee în somn pot:
-
sforăi puternic
-
se pot trezi brusc cu senzație de sufocare
-
pot avea episoade de respirație întreruptă
-
se pot simți extrem de obosite în timpul zilei
În timpul acestor episoade, oamenii ajung adesea să respire pe gură pentru a compensa lipsa de aer, iar saliva se poate acumula și scurge mai ușor.
Apneea obstructivă în somn este o afecțiune frecventă. Studiile estimează că 25–30 de milioane de adulți suferă de această tulburare.
Netratată, ea poate crește riscul de:
-
hipertensiune arterială
-
infarct
-
accident vascular cerebral
-
tulburări de memorie și concentrare
Cum se tratează apneea în somn
Tratamentul standard pentru formele moderate sau severe este utilizarea unui dispozitiv numit CPAP (Continuous Positive Airway Pressure).
Aparatul menține căile respiratorii deschise în timpul somnului printr-un flux constant de aer livrat printr-o mască.
Deși este eficient, unii pacienți renunță la utilizarea dispozitivului din cauza disconfortului.
În funcție de caz, medicii pot recomanda și:
-
scădere în greutate
-
dispozitive dentare speciale
-
schimbarea poziției de dormit
-
intervenții chirurgicale pentru corectarea anatomiei căilor respiratorii
Un posibil semn timpuriu al bolii Parkinson
În cazuri mai rare, salivarea nocturnă poate avea legătură cu o afecțiune neurologică.
Boala Parkinson afectează sistemul nervos și controlul mișcărilor, iar unul dintre simptomele frecvente este dificultatea de înghițire.
Această problemă, numită disfagie, apare la aproximativ 90% dintre pacienții cu Parkinson în diferite stadii ale bolii.
Când mușchii implicați în înghițire funcționează mai lent sau mai slab, saliva se poate acumula în gură și poate duce la salivare excesivă.
Alte semne timpurii ale bolii pot include:
-
rigiditate musculară
-
tremor
-
mișcări mai lente
-
mers cu pași mici
-
expresie facială diminuată
Boala Parkinson este o afecțiune progresivă cauzată de pierderea neuronilor care produc dopamină în creier.
La nivel global, numărul persoanelor diagnosticate este în creștere, iar estimările arată că populația afectată s-ar putea dubla până în 2040.
Cine are risc mai mare
Factorii de risc pentru boala Parkinson includ:
-
vârsta peste 60 de ani
-
sexul masculin
-
predispoziția genetică
-
expunerea la anumite toxine sau pesticide
Deși boala nu poate fi vindecată, tratamentele disponibile pot încetini progresia și pot controla simptomele.
Ce recomandă medicii
Specialiștii spun că salivarea ocazională în timpul somnului nu trebuie să provoace îngrijorare.
Totuși, consultul medical este indicat atunci când apar următoarele situații:
-
fenomenul apare brusc și devine frecvent
-
salivația este excesivă în fiecare noapte
-
apar dificultăți de respirație în somn
-
există probleme de înghițire
-
apare oboseală extremă în timpul zilei
În aceste cazuri, medicul poate recomanda un studiu de somn sau evaluări neurologice pentru a identifica cauza.
Un simptom aparent banal care merită atenție
Salivarea nocturnă este, în cele mai multe cazuri, o reacție normală a organismului. Totuși, atunci când devine persistentă, poate reflecta o problemă de respirație în somn sau o afecțiune neurologică aflată în stadiu incipient.
Medicii spun că observarea schimbărilor din timpul somnului – fie că este vorba despre sforăit, oboseală excesivă sau salivare abundentă – poate ajuta la depistarea timpurie a unor probleme de sănătate care altfel ar rămâne neobservate mult timp.
