Medicii le recomandă tuturor vaccinarea antigripală, dar mai ales celor care fac parte din categoriile de risc, în acestea fiind incluşi copiii, vârstnicii, gravidele şi cei cu boli cronice, în special pulmonare şi cardiace, iar aceasta cu atât mai mult cu cât gripa poate să ducă la complicaţii în urma cărora pacientul riscă să moară.
Irina Filipescu, medic specialist în boli infecţioase la Spitalul clinic de boli infecţioase Cluj-Napoca, a declarat, pentru Agerpres, că pot să existe şi o serie de efecte secundare la vaccinarea antigripală, dar, cu toate acestea, e preferabilă vaccinarea împotriva gripei, boală care, în multe cazuri, poate să ducă inclusiv la deces.
„Deşi gripa este o boală cunoscută de foarte mult timp şi aparent uşoară, din păcate poate să dea cazuri cu evoluţie severă, în special la pacienţii care sunt cu boli asociate, la pacienţii cardiaci, la cei cu patologie pulmonară cronică, la diabetici, la pacienţii obezi. De asemenea, la vârstele extreme şi la gravide. Evoluţia poate să fie foarte severă. Iar noi putem preveni gripa prin vaccinare. Efectele adverse sunt cele care pot apărea la orice vaccinare: un pic de reacţie locală, subfebrilităţi, cefalee. Pot să existe în cazuri foarte rare şi efecte secundare mai grave, de tipul efectelor neurologice, dar acestea sunt extrem de rare”, a explicat medicul.
O altă contraindicaţie a vaccinării antigripale este pentru cei care sunt alergici la ouă, pentru că acestea sunt folosite în procesul de fabricare a vaccinurilor.
„Indicaţia de vaccinare este pentru orice persoană cu vârsta peste 6 luni. E un vaccin pe care poate să-l facă toată lumea, inclusiv la gravide se recomandă după 14 săptămâni de sarcină, pentru că gripa la gravide poate să evolueze sever. Singurii care au contraindicaţii sunt cei care au alergie la ou, pentru că în procesul de fabricaţie al vaccinului sunt implicate şi ouă”, menţionează Irina Filipescu.
Mai există o serie de persoane la care vaccinarea antigripală nu are efect, cum este cazul unor pacienţi transplantaţi sau infectaţi cu HIV, în general cei cu un sistem imunitar deficitar.
„La aceştia e contraindicat pentru că nu au sistem imun, nu are cine să reacţioneze, să creeze anticorpi. Pe un astfel de sistem imunitar, vaccinul este ineficient, pentru că nu se pot produce anticorpi, dar rău nu poate să facă”, susţine medicul clujean.
Totuşi, vaccinul antigripal, la fel ca orice alt vaccin sau medicament, nu are o eficienţă de 100% şi nici nu oferă protecţie imediat după injectare, ci după 14-21 de zile.
„Nu e sigur 100% că nu se mai îmbolnăveşte după vaccinare, niciun vaccin, niciun medicament din lume nu are eficienţă de 100%, dar, în principiu, dacă omul se vaccinează şi realizează răspuns imun, în mod normal nu mai face boala. După 7 zile de la vaccin apare protecţia. Aceasta este considerată eficientă la 14 zile şi este la eficacitate maximă la 21 de zile. Acesta este motivul pentru care vaccinarea se face în această perioadă, pentru că epidemia de gripă apare prin decembrie, ianuarie, februarie. Lunile octombrie-noiembrie sunt momentul când trebuie făcută vaccinarea”, mai spune Irina Filipescu.
Aceasta a explicat ca vaccinul conţine viruşi inactivi şi că nu se cunosc cazuri în care, în procesul de fabricare a vaccinurilor, să fi rămas şi viruşi vii.
„Vaccinul conţine virus mort, virus inactivat şi din acest punct de vedere nu e niciun pericol. Oamenii n-ar trebui să se teamă. E un virus care este pur şi simplu omorât, iar organismul nostru recunoaşte matricea virală, învelişul virusului, dar virusul nu este activ. N-au fost descrise situaţii de acest fel, de viruşi care să fi rămas activi, dar acestea sunt situaţii care ţin pur şi simplu de procesul de fabricaţie şi ca medic nu-mi permit să mă pronunţ. Noi nu ştim să fie astfel de situaţii”, a menţionat medicul.
Potrivit Irinei Filipescu, virusul gripal acţionează asupra căilor respiratorii şi a plămânilor, iar dacă sistemul imunitar nu este eficient ca să-i poată neutraliza, viruşii se înmulţesc şi afectează schimbul de gaze la nivelul organismului.
„Virusul ajunge la nivelul căilor respiratorii, unde se multiplică, determină răspuns inflamator din partea sistemului nostru imun, care poate să-l stăpânească sau nu. Dacă sistemul imun este deficitar sau la nivel local – căi respiratorii, plămâni – există condiţii de agravare, atunci virusul nu poate să fie stăpânit. Este o acumulare de lichid în plămâni şi îngreunează schimburile gazoase şi de aici pornesc complicaţiile care pot să apară”, explică Irina Filipescu.
În cazul fătului, placenta protejează produsul de concepţie, dar acesta poate fi afectat de faptul că virusul afectează organismul mamei.
„Viruşii nu pot afecta sarcina, fătul în sine, ci, afectând organismul mamei, pot să afecteze fătul prin modificări de circulaţie, dar virusul nu are efect în sine pe produsul de concepţie, pentru că e protejat de placentă. Prin sarcină, femeia este imunodeprimată, iar evoluţia gripei poate să fie mai severă. Cu cât sarcina este mai mare, uterul este mai mare şi apasă pe plămâni şi atunci, unde se realizează schimburile gazoase, suprafaţa scade şi virusul gripal, cum ajunge în plămâni, are nişte condiţii mai propice să se replice şi să dea complicaţii”, susţine Irina Filipescu.
Pe lângă vaccinarea antigripală, care se face cu acelaşi tip de vaccin pentru toate categoriile de persoane, medicul recomandă şi măsurile de prevenţie clasice, cum sunt spălatul mâinilor şi evitarea locurilor aglomerate, mai ales pentru cei cu patologie de risc, iar în cazul în care apar simptome respiratorii cu febră, dureri de cap şi dureri musculare, pacientul să se prezinte la medicul de familie pentru o evaluare.
