Mihaela Bilic: așa recunoaștem alimentele contrafăcute! Cum să avem grijă de sănătatea noastră?

Medicul nutriționist Mihaela Bilic atrage atenția asupra produselor contrafăcute pe care le achiziționăm de pe rafturile marilor supermarketuri.

Ce înseamnă un produs falsicat sau contrafăcut?

„Prin definiție cuvântul “falsificat”înseamnă a produce un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela. În această situație, cel păcălit este afectat financiar, dă bani mulți pe ceva fără valoare. În cazul alimentelor, falsificarea are dublu impact: pe deoparte cheltuiești mult pe mâncare de calitate inferioară, iar consumul unor produse contrafăcute îți poate afecta sănătatea.

Alimentele cel mai des falsificate

Alimentele cel mai des falsificate sunt uleiul de măsline și parmezanul. Vinul și produsele alcoolice, brânzeturile și mezelurile sunt și ele frecvent contrafăcute. De ce se apelează la aceste practici? Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care sunt obținute se produc în cantitate limitată. Apoi, este nevoie de timp pentru maturare/fermentare (brânzeturi, șampanie, jambon), aspect care crește și mai mult prețul. Nu e de mirare că în prezent așa-zisul uleiul extravirgin de măsline poate conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este “învechită” câteva săptămâni în loc de 2-3 ani.

O altă condiție a produselor de calitate este ca ingredientele să provină din zone geografice speciale și să fie obținute după rețete tradiționale. Indicative precum “origine geografică protejată” sau “produs cu origine controlată” garantează calitatea și impun un preț pe măsură.

Cum recunoști un produs contrafăcut

Atenție, falsificarea nu o fac producătorii serioși și responsabili, ci cei care vor să obțină un profit financiar păcălind consumatorii. Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție. Apoi, folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate este un nou semn de neîncredere. Dacă vom cumpăra ulei de măsline presat la rece, trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este și uleiul de floarea-soarelui sau de rapiță, însă beneficiile pentru sănătate sunt diferite, iar prețul este incomparabil mai mic.

În dorința de a obține produse cât mai ieftine, industria alimentară se pretează la astfel de practici de producție și etichetare care pot crea consumatorului iluzia calității. Se merge și pe ideea că sănătatea nu ne este pusă în pericol, doar portofelul are de suferit. Din această competiție nedreaptă vor fi afectați producătorii artizanali, care fac produse de calitate în cantități limitate. Dacă nu ai volume mari și continuitate la raft, multe supermarketuri nu-ți vor lista produsul. Ori volume mari înseamnă producție industrială și calitate scăzută. Greu de luptat cu asta!

„Să nu ne mirăm dacă în sticla de ulei vom găsi grăsime de cocos”

Până și noi, consumatorii, suntem vinovați. Încurajăm această situație prin lipsa de atenție și comoditatea noastră: ne mulțumim cu brânză TIP parmezan pentru că e mai ieftină și cu ulei de măsline, indiferent că este extravirgin sau în amestec. Cât despre crenvurști sau mezeluri, diferența de calitate vine din ingrediente și rețetă, nu le putem declara pe toate nesănătoase. Mai nou, războiul din Ucraina a dus și la o criză a uleiului de floarea-soarelui, deci să nu ne mirăm dacă în sticla de ulei vom găsi grăsime de cocos și de palmier. Sunt tot vegetale, ce mai contează că sunt săturate și cresc colesterolul în sânge?

Marketingul alimentar este construit pe iluzia calității și a sănătății. Însă nimeni nu ne poate scoate banii din buzunar cu forța. Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea seriozității, transparenței și calității. Mai bine mai puțin și mai scump, în felul ăsta ne protejăm sănătatea și susținem producătorii cu adevărat responsabili”, a explicat nutriționistul Mihalea Bilic într-o postare pe Facebook.