Din cuprinsul articolului
Ministerul Sănătății a aprobat oficial cadrul de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru pacienții care au nevoie de chirurgie robotică, prin Ordinul nr. 991 din 7 aprilie 2026. Actul normativ introduce programul AP-ROBOTICĂ, un mecanism prin care statul va susține costurile specifice ale intervențiilor robotice în spitalele publice, pentru cazurile în care aceste cheltuieli nu pot fi acoperite din contractele obișnuite cu casele de asigurări de sănătate.
Programul vizează atât pacienți cu afecțiuni urgente, cât și pacienți cu boli cronice care necesită intervenții chirurgicale realizate cu echipamente de chirurgie robotică. Beneficiarii pot fi copii sau adulți, iar finanțarea vine direct de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
Ce este AP-ROBOTICĂ și de ce contează
Prin acest ordin, Ministerul Sănătății creează un cadru național dedicat unei zone de medicină avansată care, până acum, a funcționat limitat și neuniform în sistemul public. Chirurgia robotică este deja folosită în anumite spitale pentru intervenții complexe, însă costurile pentru consumabile, instrumentar și mentenanță sunt ridicate, iar multe dintre ele nu sunt acoperite integral prin finanțarea clasică a serviciilor medicale.
AP-ROBOTICĂ apare tocmai pentru a acoperi această diferență. Ordinul prevede clar că programul finanțează costurile specifice tratamentului pacienților care beneficiază de chirurgie robotică și care nu pot fi suportate din fondurile obținute prin contractele cu casele de asigurări.
Miza este una importantă. Programul nu finanțează doar actul operator în sine, ci și infrastructura consumabilă și tehnică fără de care chirurgia robotică nu poate funcționa.
Ce cheltuieli pot fi finanțate
Potrivit ordinului, spitalele care derulează AP-ROBOTICĂ vor putea folosi fondurile pentru două mari categorii de activități.
Prima categorie vizează achiziția medicației, consumabilelor, materialelor și instrumentarului specifice chirurgiei robotice, necesare tratamentului pacienților incluși în program.
A doua categorie privește componenta tehnică, respectiv contractarea serviciilor de service și mentenanță pentru echipamentele de chirurgie robotică, precum și achiziția de kituri și piese de schimb aferente.
Documentul precizează și ce nu poate fi finanțat. Din fondurile AP-ROBOTICĂ nu pot fi plătite utilități și nici cheltuieli de capital. Cu alte cuvinte, programul nu cumpără roboți chirurgicali noi, ci susține funcționarea efectivă a celor existenți și tratamentul pacienților operați cu ajutorul lor.
Cum vor fi alocați banii
Finanțarea se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, din două surse bugetare distincte, titlul 20, bunuri și servicii, și titlul 51, transferuri între unități ale administrației publice.
Pentru spitalele aflate în subordinea autorităților locale, a ministerelor sau a instituțiilor cu rețea sanitară proprie, direcțiile de sănătate publică vor încheia contracte pentru derularea programului. Pentru spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății, finanțarea se face prin transferuri între unități ale administrației publice.
Cererile de finanțare trebuie transmise lunar, până cel târziu în data de 5 a lunii pentru care se solicită fondurile. Dacă acest termen este depășit, finanțarea nu mai poate fi făcută în luna respectivă, ci doar în luna următoare, în baza unei noi cereri.
Acest mecanism introduce o disciplină administrativă strictă. Spitalele trebuie să justifice clar fondurile cerute, să arate gradul de utilizare a banilor deja primiți, disponibilul rămas, indicatorii realizați și încadrarea în bugetul aprobat.
Cine coordonează programul
Ordinul instituie și un mecanism de coordonare națională. Va fi constituit un colectiv de lucru, denumit CL-ROBOTICĂ, alcătuit din specialiști din domeniul specialităților chirurgicale incluse în program. Acest colectiv va avea un președinte, un vicepreședinte și cinci membri, desemnați pe baza propunerilor comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății.
CL-ROBOTICĂ va avea rolul de coordonator național al programului din punct de vedere științific și metodologic. În paralel, Direcția medicină de urgență din Ministerul Sănătății va asigura coordonarea administrativă.
La nivelul fiecărui spital inclus în program va exista un coordonator desemnat de manager, cu aprobarea colectivului național. Acesta va avea atribuții clare de monitorizare, raportare, avizare a documentelor justificative și urmărire a consumului de materiale și medicamente.
Ce obligații au spitalele
Spitalele care vor derula AP-ROBOTICĂ au obligația să organizeze evidența nominală a beneficiarilor, pe bază de cod numeric personal, să țină o evidență contabilă clară a cheltuielilor și să întocmească deconturi individuale pentru fiecare pacient care beneficiază de finanțare prin acest program.
În plus, spitalele trebuie să raporteze periodic indicatorii specifici, să întocmească rapoarte de activitate lunare și anuale și să transmită datele necesare către direcțiile de sănătate publică sau către Ministerul Sănătății, în funcție de subordonare.
Ordinul pune accent și pe gestiunea stocurilor. Coordonatorii de program trebuie să întocmească liste de inventariere a materiilor prime și materialelor și să asigure stocuri necesare pentru cel puțin 30 de zile de funcționare.
Pentru ce intervenții poate fi folosit programul
Lista intervențiilor și a patologiilor eligibile este extinsă. Programul acoperă chirurgie robotică în mai multe specialități majore.
În chirurgia generală sunt incluse, între altele, rezecții colorectale, gastrectomii, chirurgie bariatrică, rezecții hepatice, duodenopancreatectomii, cura herniilor, intervenții pe tiroidă și chirurgie mamară.
În chirurgia toracică sunt eligibile rezecții pulmonare, timectomii, intervenții mediastinale, chirurgie esofagiană și intervenții pe peretele toracic sau diafragm.
În neurochirurgie, programul acoperă inclusiv biopsii și rezecții asistate robotic pentru tumori cerebrale, tratamentul unor abcese cerebrale și intervenții de neurochirurgie funcțională, precum implantarea electrozilor cerebrali profunzi în boala Parkinson, distonii sau epilepsie farmacorezistentă.
În ginecologie, lista cuprinde histerectomii, exenterații pelvine, miomectomii, intervenții pentru endometrioză, prolaps, malformații uterovaginale și chirurgie oncologică pentru cancer de col, endometru sau ovar.
În urologie sunt incluse prostatectomii radicale, cistoprostatectomii, nefrectomii, pieloplastii, adrenalectomii și intervenții reconstructive.
Programul acoperă și intervenții din ortopedie, inclusiv artroplastii asistate robotic, chirurgie spinală cu ghidaj robotic și recuperare funcțională asistată.
De asemenea, ordinul include chirurgie robotică în ORL și chirurgie orală și maxilofacială, inclusiv intervenții transorale pentru tumori orofaringiene, laringiene, hipofaringiene și pentru anumite patologii pediatrice.
Lista este completată de chirurgie pediatrică și ortopedie pediatrică, pentru copii mici și adolescenți, în intervenții digestive, genitourinare și toracice.
Ce spitale pot intra în program
Nu orice spital public va putea derula AP-ROBOTICĂ. Ordinul stabilește criterii clare de eligibilitate. Unitatea sanitară trebuie să aibă în structură secții sau compartimente din specialitățile chirurgicale prevăzute în ordin, să dețină echipament medical de chirurgie robotică, să aibă comisie oncologică multidisciplinară și personal medical calificat pentru astfel de intervenții.
Managerii spitalelor nominalizate trebuie să transmită Ministerului Sănătății, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului, o declarație privind îndeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate. Dacă aceste criterii nu mai sunt respectate, spitalul este obligat să notifice ministerul în termen de cinci zile.
Lista concretă a unităților sanitare publice care vor desfășura AP-ROBOTICĂ urmează să fie aprobată prin ordin distinct al ministrului sănătății.
Cum va fi evaluat programul
Ordinul introduce și indicatori de evaluare. Vor fi urmăriți indicatori fizici, cum este numărul de pacienți tratați prin chirurgie robotică, indicatori de eficiență, precum execuția bugetului aprobat și timpul mediu de așteptare pentru pacienții care necesită astfel de intervenții, dar și indicatori de rezultat, cum sunt ghidurile și protocoalele de diagnostic și tratament.
