Din cuprinsul articolului
Proiectul de ordin prin care Ministerul Sănătății modifică Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar aduce una dintre cele mai ample revizuiri ale sistemului de lucru din spitale din ultimii ani. Documentul actualizează Ordinul nr. 870/2004 și propune schimbări care vizează programul medicilor, organizarea turelor, tipurile de gardă, rolul rezidenților și modul în care spitalele trebuie să asigure continuitatea asistenței medicale.
Miza este una majoră. Nu este vorba doar despre programul personalului medical, ci despre felul în care spitalele publice reușesc să acopere orele critice, cele de după terminarea activității curente și din zilele libere, când nevoia de intervenție medicală nu dispare.
Ce înseamnă, concret, această reformă a gărzilor
În forma propusă, ordinul redefinește mai clar ce înseamnă muncă suplimentară, când devine obligatorie garda și cum poate fi organizată activitatea medicilor în spitalele publice. Una dintre modificările centrale stabilește că munca prestată peste durata normală a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară și se compensează potrivit legii.
Pentru medici, activitatea din unitățile sanitare publice va putea fi organizată în două formule. Fie prin activitate curentă de șase ore în zilele lucrătoare, completată cu gardă pentru atingerea normei legale de muncă, fie prin activitate curentă de șapte ore în medie pe zi. În funcție de personalul disponibil, spitalele vor putea organiza activitatea curentă și în două ture, în intervalul 08:00 – 20:00.
Această schimbare încearcă să răspundă unei realități deja cunoscute în sistem. În multe spitale, aceeași resursă umană trebuie împărțită între secții, ambulatoriu, bloc operator, laborator de imagistică și linii de gardă. Proiectul încearcă să dea mai multă flexibilitate managerială, dar și să pună într-un cadru mai clar obligațiile fiecărei categorii de personal.
Trei tipuri de gardă, definite explicit
Una dintre cele mai importante noutăți este clarificarea tipurilor de gardă. Proiectul împarte gărzile în trei categorii: gardă de urgență, gardă de monitorizare și gardă la domiciliu.
Garda de urgență este cea care presupune atât supravegherea pacienților internați, cât și intervenția în urgențe, consulturi, internări și proceduri interdisciplinare. Garda de monitorizare vizează în principal supravegherea și îngrijirea pacienților deja internați, precum și consulturile interdisciplinare. Garda la domiciliu presupune că medicul nu se află fizic în spital, dar rămâne permanent disponibil și are obligația să ajungă în unitate într-un interval stabilit, dacă este solicitat.
Prin această diferențiere, Ministerul Sănătății încearcă să pună ordine într-un domeniu în care, până acum, practica diferă considerabil de la un spital la altul. Pentru spitale, delimitarea este importantă și din perspectiva responsabilităților, a pontajului și a plății.
Spitalele vor fi obligate să fie mai transparente
Proiectul introduce și obligații noi de transparență. Numărul și structura liniilor de gardă, pe specialități, vor trebui comunicate direcțiilor de sănătate publică, iar aceste date vor fi centralizate și publicate pe site-urile DSP. În plus, fiecare unitate sanitară publică cu personalitate juridică va trebui să publice pe propriul site liniile de gardă.
Este o schimbare relevantă pentru pacienți, dar și pentru personalul medical. În teorie, sistemul devine mai ușor de verificat, iar organizarea activității devine mai puțin opacă. În practică, această măsură poate pune presiune suplimentară pe spitalele care funcționează deja cu deficit de specialiști și care mențin linii de gardă la limita posibilului.
Medicul rezident capătă un rol mai clar în linia de gardă
Un capitol important al proiectului vizează medicii rezidenți. Aceștia vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă în unitatea în care își desfășoară stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă și efectuând o gardă de 18 ore pentru completarea duratei normale a timpului de muncă.
Începând cu anul I de pregătire, rezidenții vor putea intra, la cerere, în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, însă nu pe linia I. Din anul III, ei vor putea fi incluși, tot la cerere, inclusiv în linia I de gardă, dar sub supravegherea unui medic specialist sau primar aflat în gardă la domiciliu.
Această prevedere are o dublă semnificație. Pe de o parte, oferă un cadru mai clar pentru implicarea rezidenților într-o activitate esențială pentru formare. Pe de altă parte, confirmă presiunea reală din spitale, unde rezidenții au ajuns de mult să joace un rol important în menținerea continuității asistenței medicale.
Când devin gărzile obligatorii
Proiectul menține ideea că asigurarea continuității asistenței medicale este obligatorie pentru unitățile sanitare și se realizează prin serviciul de gardă. Totodată, se precizează explicit că gărzile efectuate de medici pentru completarea normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază sunt gărzi obligatorii.
Aici se află una dintre cele mai sensibile teme din sistemul sanitar. În practică, medicii fac diferența între gărzile care intră în completarea normei și gărzile efectuate peste această normă, în baza unor contracte distincte. Proiectul păstrează această separare, dar încearcă să o formuleze mai clar din punct de vedere juridic.
Pentru personalul medical, această distincție contează direct în raport cu programul de lucru, timpul de repaus și salarizarea.
Cum pot fi organizate gărzile
O altă modificare importantă privește modul efectiv de organizare a gărzilor. În zilele lucrătoare, garda va acoperi intervalul dintre terminarea programului activității curente și începerea programului din ziua următoare. În zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și în celelalte zile nelucrătoare, gărzile se organizează pe 24 de ore.
Proiectul introduce însă și posibilitatea fragmentării gărzilor în intervale de lucru succesive, astfel încât întreaga perioadă să fie acoperită de mai mulți medici. Măsura poate fi aprobată de manager, la propunerea structurilor medicale și cu avizul directorului medical, cu respectarea limitelor privind durata maximă a timpului de muncă.
Această prevedere poate fi utilă în spitalele care au dificultăți în acoperirea liniilor clasice de 24 de ore. În același timp, ridică o întrebare importantă legată de coerența actului medical și de capacitatea unităților de a organiza schimburi frecvente fără a afecta continuitatea îngrijirii.
Cine poate fi scutit de gardă
Proiectul revizuiește și lista situațiilor în care medicii pot fi scutiți de gărzi. Vor fi exceptate persoanele cu handicap, femeile gravide, lăuzele și cele care alăptează, persoana singură din familia monoparentală, medicii care au program redus cu o pătrime din durata normală a timpului de lucru pe bază de certificat medical și cei care au recomandarea cabinetului de expertiză medicală a capacității de muncă.
În plus, unitatea sanitară va avea obligația să acorde scutirea doar pentru perioada înscrisă în certificatul medical asupra capacității de muncă.
Această precizare încearcă să limiteze interpretările neunitare și să lege mai strâns scutirea de documentul medical care o justifică.
Schimbări și pentru asistenți, ambulanțieri și personalul auxiliar
Proiectul nu vizează doar medicii. Personalul sanitar mediu și auxiliar din structurile de primire urgențe, UPU sau CPU, va desfășura activitate în ture. Se reglementează mai clar și situația asistenților medicali, a operatorilor registratori de urgență, a dispecerilor, radiotelefoniștilor, ambulanțierilor și șoferilor de autosanitară, pentru activitatea desfășurată în afara programului de bază.
În cazul acestora, activitatea suplimentară necesară pentru acordarea asistenței medicale de urgență se asimilează activității personalului care efectuează gărzi, cu drepturile salariale aferente, dacă nu există timp liber corespunzător.
Este un punct important pentru zonele în care presiunea operațională este foarte mare, în special în urgență și în serviciile de ambulanță.
Garda la domiciliu intră într-un cadru mai strict
Proiectul întărește și regimul gărzilor la domiciliu. Solicitările și prezentările la spital vor trebui consemnate obligatoriu în condica de prezență și în pontaj, iar orele efectiv prestate în spital vor fi considerate ore de gardă și plătite potrivit prevederilor legale aplicabile gărzilor în unitate.
Mai mult, medicul aflat în gardă la domiciliu va avea obligația să răspundă inclusiv solicitărilor venite de la medicul rezident care efectuează gardă în condițiile prevăzute de noul articol 33.
Aceste clarificări încearcă să reducă zonele gri din practica actuală, unde garda la domiciliu a funcționat adesea diferit de la o unitate la alta.
Ce se schimbă pentru medicii care nu fac gărzi
Textul propus precizează și situația medicilor care nu sunt incluși în serviciul de gardă. Aceștia vor presta activitate curentă de șapte ore pe zi în zilele lucrătoare. Totodată, medicii, cu excepția șefilor de secție, care acordă servicii medicale într-o secție sau compartiment dintr-un spital public, vor avea obligația să desfășoare activitate și în ambulatoriul integrat al spitalului, în cadrul normei lunare de lucru, conform graficului stabilit de manager.
Această prevedere poate avea impact direct asupra modului în care spitalele își redistribuie resursa medicală între secție și ambulatoriu, în special în unitățile mari, unde programările și fluxurile de pacienți sunt deja tensionate.
