Ministrul Mediului: Colectăm cel puţin un milion de ambalaje în fiecare zi

Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) este un proiect bun de ţară care creşte de la o lună la alta, iar în acest moment colectăm cel puţin un milion de ambalaje în fiecare zi, a anunţat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

„Recent, am vorbit despre primul record al Sistemului Garanţie-Returnare. Este vorba despre 18 milioane de ambalaje pe care le-am strâns în luna februarie, de la două milioane pe care le-am strâns în luna ianuarie şi foarte mult faţă de cele 30.000 de ambalaje pe care am reuşit să le strângem în luna decembrie.

Astăzi, pot să mai dau încă o cifră la fel de importantă; putem spune că, în acest moment, colectăm cel puţin un milion de ambalaje în fiecare zi. Asta înseamnă un proiect bun de ţară, un proiect care creşte de la o lună la alta.

Proiect de reciclare dedicat mediului de afaceri

Un proiect pentru un viitor nesufocat de gunoaie şi pentru un viitor în care mediul de afaceri va avea cu siguranţă foarte multe oportunităţi”, a afirmat Fechet cu ocazia lansării Ghidului de finanţare al programului „Fabrici de reciclare – Construirea de instalaţii de reciclare a deşeurilor în vederea atingerii ţintelor de reciclare din pachetul economiei circulare”.

Operatorii economici din România care activează în conformitate cu legislaţia naţională în domeniul reciclării deşeurilor pot primi până la 8,4 milioane de euro pentru construirea unei fabrici de reciclare, a explicat ministrul.

„Trebuie să ştim că producem extrem de multe gunoaie, doar dacă ne raportăm la cele municipale. Peste 6 milioane de tone ajung în fiecare an la gropile de gunoi.

Un alt lucru negativ se referă la cifrele ruşinoase la colectare separată şi reciclare deşeuri, pentru că astăzi România reuşeşte ca 12-13% din cantitatea de deşeuri să o trimită în fabricile de reciclare. Şi al treilea lucru la care mă voi referi este legat de gunoiul trimis la groapă.

Peste 80% din ceea ce producem ajunge în gropile de gunoi, faţă de 20 şi ceva la sută, media Uniunii Europene. Iar aceste chestiuni la care m-am referit mai devreme pot fi remediate în parte, e adevărat, şi folosindu-ne de Sistemul Garanţie-Returnare, pentru că SGR-ul îşi propune anul acesta să atingă o performanţă de 65%, iar începând cu al treilea an de funcţionare, ţinta pe care am propus-o prin lege este de peste 90%, ţintă dovedită a fi fezabilă de performanţele altor sisteme de garanţie-returnare din Europa.

Pentru a fi completă această Horă a reciclării despre care discutăm, mai avem nevoie de încă un lucru, şi anume de fabricile care vor trebui să gestioneze cele opt miliarde de ambalaje pe care ne propunem să le strângem în fiecare an”, a spus Fechet.

Acesta a adăugat că îşi doreşte ca aceste resurse extrem de importante să fie procesate în România, să nu fie exportate în alte ţări, pentru că ele vor genera locuri de muncă, vor genera investiţii şi oportunităţi pentru mediul de afaceri.

„Din acest punct de vedere, venim în sprijinul mediului privat şi, astăzi, am trimis la Monitorul Oficial Ordinul de ministru în care ne propunem să finanţăm cu 220 de milioane de euro, respectiv un miliard de lei, un număr aproximativ 26 de fabrici de reciclare pe care urmează să le finanţăm într-un procent care poate ajunge la 75%.

Aşadar, 25% capital al beneficiarului şi 75% finanţare pe care o va acorda Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, bani din PNRR. Vom finanţa proiecte într-un interval cuprins între 500.000 de euro şi 8,4 milioane de euro. Discutăm despre operatori economici autorizaţi care desfăşoară cel puţin una dintre următoarele categorii: tratare de deşeuri nepericuloase, tratare de deşeuri periculoase etc.”, a menţionat ministrul de resort.

Conform Ghidului de finanţare al programului „Fabrici de reciclare”, operatori economici eligibili trebuie să nu fie întreprinderi în dificultate, în incapacitate de plată/în stare de insolvenţă, în stare de faliment sau lichidare şi să nu aibă datorii la bugetul de stat. De asemenea, nu sunt eligibile firmele care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii.

Solicitantul trebuie să desfăşoare cel puţin una dintre activităţile corespunzătoare următoarelor coduri CAEN: 3821 – tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase; 3822 – tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase; 3832 – recuperarea materialelor reciclabile sortate; 3831 – demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor; 3811 – colectarea deşeurilor nepericuloase; 3812 – colectarea deşeurilor periculoase.

În acelaşi timp, activităţile eligibile sunt: cheltuielile pentru realizarea capacităţilor de reciclare a deşeurilor; cheltuieli cu realizare construcţiilor necesare amplasării şi montării utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor achiziţionate, cu dotările aferente – instalaţii electrice, alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare; cheltuieli cu echipamente de producţie a energiei din surse regenerabile (cu titlul de exemplu: panouri fotovoltaice, panouri solare, etc.) , în cuantum de maximum 5% din valoarea cheltuielilor eligibile; cheltuieli cu achiziţia şi montajul utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor necesare îndeplinirii obiectivelor proiectului (vehiculele specializate necesare activităţilor din cadrul proiectului, achiziţionate în cadrul acestei măsuri, vor fi echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului); cheltuieli cu achiziţionarea activelor necorporale; cheltuieli privind informarea şi publicitatea.

Perioada de implementare a proiectului nu trebuie să depăşească data de 30 iunie 2026. Prin intermediul acestui program urmează să fie construite, la nivel naţional, 26 de fabrici de reciclare a deşeurilor.

Cum funcţionează Sistemul Garanţie-Returnare (SGR)?

Întrebat ce trebuie să facă clienţii atunci când automatele SGR nu primesc deşeurile de ambalaje incluse în acest program, ministrul Mediului a precizat că trebuie sesizată Garda Naţională de Mediu (GNM).

„Le transmit oamenilor că, în situaţia în care se confruntă cu un astfel de fapt, să sesizeze Garda de Mediu. Pe de o parte, este profund incorect să-i ceri unei persoane garanţie atunci când îi vinzi o băutură şi când persoana respectivă vine la magazin să îi refuzi returnarea garanţiei.

Acest lucru este ilegal, este incorect şi eu cred că un astfel de client nu ar mai călca şi a doua oară pragul unui magazin. Tocmai din acest motiv, înţelegând că toţi comercianţii au nevoie de clienţi, fie că eşti un mic magazin la parterul blocului sau un supermarket din capitala României, până la urmă succesul în comerţ este legat de satisfacţia clienţilor şi nu cred că vreun magazin are în vedere să îşi enerveze toţi clienţii.

Cred că aceste lucruri se vor rezolva de la sine. Garda de Mediu urmează să verifice modul în care comercianţii îşi îndeplinesc această obligaţie legală. Nu am informaţii legate de sancţiunile aplicate până la acest moment, însă există în legislaţia în vigoare astfel de sancţiuni. Ceea ce sper eu să se întâmple este să ne asigurăm că toţi comercianţii au înţeles foarte bine ce au de făcut.

Eu nu sunt adeptul amenzilor, nu sunt adeptul sancţiunilor. Cred că prima sancţiune ar trebui să fie întotdeauna avertismentul, dar atunci când fapta devine repetitivă, bineînţeles că autorităţile statului român pot aplica şi sancţiuni contravenţionale”, a explicat Mircea Fechet, potrivit Agerpres.

SGR a fost implementat în România începând cu data de 30 noiembrie 2023, moment din care românii ar trebui să plătească o garanţie de 50 de bani când vor cumpăra o băutură îmbuteliată în ambalaje între 100 ml şi 3 litri (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant.

Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi şi va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal.