Din cuprinsul articolului
Dieta săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi poate ajuta la pierderea în greutate. Mai mult, ține sub control diabetul și reduce semnificativ grăsimea din ficat, aratărezultatul unei recente cercetări citat de Euractiv.
Mit demontat: Consumul de grăsimi ajută la pierderea în greutate
Acesta este primul și „cel mai amplu studiu de cercetare” privind dieta săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi la pacienții cu diabet zaharat de tip doi și cu boala ficatului gras. Cercetarea a avut loc în Danemarca, timp de șase luni.
S-a constatat că această dietă a îmbunătățit boala ficatului gras nealcoolic (NAFLD), care afectează peste 25% dintre oamenii din întreaga lume și 55% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 2, precum și nivelurile de glucoză din sânge la cei cu diabet de tip 2.
Grăsimea din ficat a fost redusă
„Dacă aveți grăsime în ficat, veți beneficia de pe urma consumului de grăsimi”, a afirmat profesorul Camilla Dalby Hansen, doctorand la Spitalul Universitar Odense din Danemarca. Ea prezentat rezultatele studiului la Congresul Internațional al Ficatului de la Londra, scrie Euractiv.
În timp ce participanții au mâncat același număr de calorii „cu care erau obișnuiți”, au pierdut aproape 6% din greutatea corporală, controlul diabetului a fost îmbunătățit, iar grăsimea din ficat a fost redusă.
Dietă clasică pentru diabet
Dieta săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi a fost comparată cu „o dietă clasică pentru diabet, săracă în grăsimi”. Aceasta din urmă este săracă în grăsimi și bogată în produse din cereale integrale, cum ar fi ovăzul, cartofii și legume.
Mai mult, dieta săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi „este foarte bogată în grăsimi. În primul rând, sunt grăsimi sănătoase, cum ar fi avocado, uleiul de măsline, nucile și semințele, dar și brânza, smântâna, toate produse lactate bogate în grăsimi”, a explicatHansen.
Pâinea, cartofii, orezul sau pastele, complet excluse
Participanții consumau zilnic grăsimi echivalând cu un sfert de litru de ulei de măsline.
„Trebuiau să-și schimbe mentalitatea pentru că le era greu să înceapă să mănânce toate aceste grăsimi. Li s-a spus timp de zeci de ani că nu este bine”, a menționat Hansen.
Ea a subliniat că dieta a inclus și legume, dar alimente bogate în carbohidrați, cum ar fi pâinea, cartofii, orezul sau pastele, au fost complet excluse.
Mai multe grăsimi saturate
165 de participanți au consumat una dintre aceste diete timp de șase luni, timp în care au fost efectuate diferite investigații, inclusiv biopsii hepatice. Deși au fost recomandate grăsimi sănătoase, nivelurile colesterolului LDL, cunoscut și sub denumirea de „colesterol rău”, nu s-au schimbat în funcție de alegerea participanților de a consuma grăsimi sănătoase sau saturate care provin, de exemplu, din slănină.
„Ipoteza noastră a fost aceea că, dacă vor mânca mai multe grăsimi saturate, poate că acest lucru va influența rezultatele LDL, dar nu am observat acest lucru”, a spus Hansen. Ea a adăugat că „aceste rezultate ar putea oferi pacienților mai multe opțiuni, în viitor, pentru a alege singuri ceea ce se potrivește stilului lor de viață”.
De asemenea, trebuie să vă concentrați pe obținerea unor grăsimi bune și, foarte important, să nu mâncați foarte multe grăsimi, dar și mulți carbohidrați”, a spus Hansen.
