Din cuprinsul articolului
Brânza este un aliment des întâlnit în dieta românilor, însă nu este potrivită pentru toată lumea. Anumite afecțiuni impun restricții stricte în privința consumului de lactate, iar brânza, în special cea sărată sau grasă, poate înrăutăți simptomele sau complica evoluția bolii.
Iată în ce situații medicii recomandă evitarea sau limitarea severă a consumului de brânză:
1. Hipertensiune arterială
Brânzeturile maturate, telemeaua și cașcavalul conțin cantități mari de sodiu (sare), care pot crește tensiunea arterială și riscul de complicații cardiovasculare.
Potrivit Asociației Americane a Inimii, sarea în exces este un factor de risc major în hipertensiune, iar brânzeturile sunt una dintre sursele ascunse de sare.
Ce poți face: Alege brânzeturi nesărate sau înlocuiește-le cu alternative cu conținut redus de sodiu, în cantități moderate.
2. Boala renală cronică
Rinichii afectați nu mai pot elimina corect excesul de fosfor și sodiu. Brânzeturile, în special cele procesate, sunt bogate în acești compuși, iar consumul lor poate accelera deteriorarea funcției renale.
Atenție: În stadiile avansate ale bolii, medicii nefrologi interzic brânzeturile bogate în proteine și săruri.
3. Colesterol mărit și boli cardiovasculare
Brânzeturile grase (cașcaval, brânză de burduf, telemea grasă) au un conținut ridicat de grăsimi saturate, care contribuie la creșterea colesterolului „rău” (LDL) și, implicit, la formarea plăcilor de aterom.
„Brânzeturile grase trebuie consumate cu precauție de persoanele cu dislipidemie sau afecțiuni cardiovasculare”, subliniază Societatea Europeană de Cardiologie.
4. Intoleranță la lactoză
Această afecțiune presupune lipsa sau reducerea enzimei lactază, necesară pentru digestia lactozei din lapte și derivate.
Brânzeturile proaspete (urda, brânza de vaci) conțin mai multă lactoză decât cele maturate, deci pot cauza balonare, crampe și diaree.
Soluție: Alege brânzeturi maturate sau produse fără lactoză, doar după consultul medicului.
5. Gută
Brânzeturile fermentate pot conține cantități mari de purine, care favorizează acumularea acidului uric în sânge. La persoanele cu gută, acest lucru duce la crize dureroase și inflamații articulare.
6. Alergii la proteina din lapte (cazeină)
Acestea nu trebuie confundate cu intoleranța la lactoză. Alergiile la cazeină sunt reacții imune care pot deveni severe, ducând la erupții cutanate, dificultăți respiratorii sau chiar șoc anafilactic.
Singura soluție reală este evitarea completă a tuturor produselor lactate, inclusiv brânza.
Concluzie:
Brânza este un aliment valoros din punct de vedere nutrițional, dar nu este potrivit pentru toată lumea. Dacă suferi de una dintre afecțiunile menționate mai sus, consumul necontrolat poate agrava starea de sănătate.
Consultă întotdeauna medicul nutriționist sau specialistul care îți cunoaște istoricul medical înainte de a include frecvent brânza în dietă.
