Numarului pacientilor cu afecțiuni hepatice a crescut semnificativ. Cum arată cifrele?

Numărul pacienților cu afecțiuni hepatice a crescut semnificativ după pandemia de COVID. Oamenii suferinzi de hepatită virală B, C sau D s-au confruntat cu lipsa de tratament chiar și șapte luni din cauza unor neajunsuri birocratice, iar foarte mulţi s-au îmbolnăvit de ficat, pe fondul consumului mare de alcool.

Numarului pacientilor cu afecțiuni hepatice a crescut semnificativ. Cum arată cifrele?

„În centrele reprezentative ale regiunilor din România există o pondere enormă de pacienți cu ciroză hepatică datorată infecțiilor virale.

E adevărat că ne prinde din urmă etiologia etanolică în momentul de față şi aici probabil că ne-ar trebuit din partea guvernanţilor, a autorităților niște măsuri de limitare a consumului de alcool, o aliniere la normele europene din acest punct de vedere, pentru că ceea ce am văzut postpandemic în ceea ce privește bolile generate de alcool este absolut disperant.

Consumul de alcool, principala cauză a bolii

În clinicile noastre, pacienții aceștia își împart primele locuri ca boli grave și ca nevoie de transplant hepatic. Încă ciroza hepatică secundară infecției virale /…/ reprezintă principala cauză de listare și de transplant hepatic în momentul de față în România.

De aceea tot ceea ce se leagă de planul strategic, de eliminarea hepatitelor virale nu poate funcționa și nu poate lăsa la o parte nevoile de screening și de tratament inovativ în hepatita Delta”, a declarat Profesor doctor Liana Gheorghe.

Numarului pacientilor cu afecțiuni hepatice a crescut semnificativ

În cadrul unei dezvoltări găzduite de Senat, Liana Gheorghe a avertizat autoritățile asupra încetinirii măsurilor necesare pentru eliminarea hepatitelor virale din țara noastră până în 2030.

Testarea insuficientă și lipsa unor soluții legislative pentru pacienții neasigurați din diferite categorii sociale vulnerabile sunt două obstacole importante, potrivit RRA.

Care sunt cele mai frecvente semne ale unei afecțiuni hepatice?

Medicul este singurul în măsură să diagnosticheze o boală de ficat, în urma unui consult de specialitate și pe baza recomandării unor teste de sânge.

• Deseori, o afecțiune la nivelul ficatului poate fi dificil de identificat, întrucât simptomatologia poate fi nespecifică:
  Oboseală: stări de somnolență sau de slăbiciune inexplicabilă;Bolile hepatice se manifesta prin dureri abdominale
• Lipsă a apetitului: pe termen lung, scăderea poftei de mâncare poate fi cauzată de o boală de ficat;
• Febră: stările febrile sunt adesea semne ale unor inflamații sau infecții din organism;
• Amețeală și dureri abdominale: starea de rău după masă (chiar urmată de vomă) și vertijurile sunt semne frecvente ale unei boli hepatice. Durerile în partea superioară a abdomenului (sub coaste) pot fi produse și de creșterea în volum a ficatului inflamat;
• Pete mici și roșii pe piele, palme roșii sau îngălbenirea ochilor (icter);
• Urină închisă la culoare și scaune decolorate;
• Sângerări nazale sau hematoame, ce pot fi produse de o carență de proteine, pe baza disfuncției hepatice.