Nu ignorați aceste leziuni, în chirurgia vasculară reprezintă URGENȚE! Primele semne: durere bruscă la nivelul piciorului, amorțeală și schimbarea culorii pielii
Ischemia arterială periferică și ischemia mezenterică sunt considerate URGENȚE în chirurgia vasculară, ne semnalează în exclusivitate pentru DOCTORUL ZILEI Dr. Călin Popa, medic primar chirurgie cardiovasculară.
Voi prezenta câteva situații prezente în chirurgia vasculară, din dorința de a trage un semnal de alarmă.
Sunt convins că în vremurile pe care le trăim, cu această pandemie care ne confiscă întreaga atenție, bolnavi și doctori deopotrivă uităm că bolile cardio-vasculare sunt mult înaintea temutului Coronavirus, atât în ceea ce privește mortalitatea generală, dar și complicațiile de multe ori ireversibile și invalidante pe care aceste boli le pot determina, cum ar fi: ISCHEMIA ARTERIALA PERIFERICĂ. Ea poate fi de două feluri:
ACUTĂ – presupune obstruarea (înfundarea) bruscă a unei artere, drept urmare teritoriul hrănit de această arteră nu va mai primi oxigen și substanțe nutritive (transportate de sânge) iar rezultatul va fi moartea acelui teritoriu.
Ischemia acută a membrului inferior: produce o durere bruscă la nivelul piciorului, însoțită de paloarea acestuia, ulterior apar pete cianotice, se pierde sensibilitatea tactilă (la atingere) și piciorul nu poate fi folosit (lipsa motricității).
Se produce prin embolie (mobilizarea unui cheag de sânge) de la inimă, în cazul unei tulburări de ritm sau de la o arteră bolnavă din amonte (embolie arterio-arterială). Simptomele sunt puternice și tratamentul trebuie instituit cât de repede (max 6-8h), altfel se ajunge la amputație. Tratamentul este chirurgical și presupune extragerea cheagului sau direct la locul obstrucției sau cu ajutorul unei sonde speciale, cu balonaș (sonda Fogarthy).
CRONICĂ, atunci când artera se obstruează treptat, prin dezvoltarea unei plăci aterosclerotice în lumenul vasului. Această dezvoltare treptată dă timp organismului să inițieze rețele colaterale (vase colaterale, mici care pleacă din vasul principal, se dezvoltă în diametru și un timp pot compensa lipsa circulației prin vasul principal). Vom avea astfel stadii succesive de boală. În oricare dintre aceste stadii există resurse terapeutice cu scopul de a încetini evoluția bolii sau de a o corecta (chirurgie sau tehnici endovasculare). Mai întâi apare o durere în pulpa gambei la mersul pe jos (numita claudicație intermitentă) la distanțe cu atât mai mici cu cât boala este mai avansată.
O mențiune specială pentru ultimul stadiu, în care durerea la nivelul piciorului și gambei este continuă, împiedică bolnavul să doarmă și nu cedează la analgetice uzuale. Tot acum apar răni la degete sau călcâi, cu tendința la extindere și suprainfectare. Esta condiția numită ISCHEMIE CRITICĂ. Deși este un stadiu în evoluția unei boli cronice, în această condiție patologică bolnavul trebuie tratat fără întârziere, cu scopul de a salva membrul de la amputație, iar intervenția chirurgicală este frecvent dificilă și grevată de o rată mare de amputații. Această condiție este una dintre cele despre care aminteam la început: ea nu așteaptă terminarea pandemiei și nici măcar a interdicțiilor pe care aceasta le implică, intervenția chirurgicală se impune în regim de urgență.
ISCHEMIA MEZENTERICĂ este o condiție patologică gravă: bolnavul prezintă o stare generală proastă, de obicei slăbește mult în greutate în intervale scurte de timp și patognomonic, prezintă dureri colicative intense la nivelul abdomenului după mese. Simptomatologia se datorează obstruării arterelor cu rol în perfuzia organelor digestive. Diagnosticul se face prin Angio-CT, iar intervenția chirurgicală nu trebuie întârziată, deși este grevată de complicații post-operatorii frecvente și de cifre semnificative de mortalitate. Evoluția naturală a bolii este însă deosebit de gravă, cu infarct intestin-mezenteric și deces.
În actualul context generat de pandemia cu noul CORONAVIRUS, toți acești bolnavi, în principal aterosclerotici, diabetici, cu multipli factori de risc, adesea cu insuficiență renală cronică și dializați, datorită încărcării patologice importante, pe lângă dificultățile inerente bolii de baza, ei ar trebui păziți de o eventuală contaminare. De aceea, admisia oricăror persoane în spitalul în care aceștia se tratează trebuie limitată drastic și triată corespunzator (aparținători, personal sanitar și auxiliar) bolnavii testați și izolați până la primirea rezultatelor testelor specifice, limitat contactul cu bolnavii la strictul necesar și măsuri drastice și susținute de igienizare și sterilizare în spital.
Gravitatea bolilor vasculare ar trebui să impună nu o atitudine expectativă, ci una orientată spre tratarea acestor boli, bineînțeles cu respectarea cu strictețe a măsurilor preventive, pentru a împiedica contaminarea virală.
Sursă FOTO: Arhiva personală DR CĂLIN POPA, medic primar chirurgie cardiovasculară
