Interpretul de muzică populară Petrică Mîțu Stoian a murit, sâmbătă, la Spitalul din Reșița, județul Caraș-Severin, unde fusese internat cu sechele post-COVID. Petrică Mîțu Stoian, în vârstă de 61 de ani, se afla în tratament post-COVID, însă sâmbătă s-a simțit rău și a ajuns din nou la spital, în Reșița.
Din cauza stării septice, interpretul a fost dus direct la Terapie Intensivă. Din păcate, sâmbătă seara interpretul a murit.
După ce a trecut de boala COVID, computerul tomograf arăta, în septembrie, că plămânul este bine, însă în momentul în care artistul a ajuns la Reșita, la CT i-au apărut bule de gaz pe plămân. În acest context, sora artistului a cerut medicilor să fie făcută autopsia pentru a ști cu exactitate ce anume s-a întâmplat.
„Da facem autopsia pentru că s-au sesizat procurorii. Sunt mai multe persoane care au păţit. Vin oameni afectaţi de acolo de la clinică. El avea 15 ședințe. I s-a făcut rău după prima ședință. Faci o ședință şi te ia cu salvarea? Înseamnă că ceva nu a fost în regulă acolo”, a spus sora artistului Petrică Mîţu Stoian.
Voichița Lăzureanu, medic infecționist la spitalul Victor Babeş din Timişoara, a analizat cazul morţii artistului Petrică Mîţu Stoian care se recupera post COVID la o clinică privată cu terapia hiperbară.
„Această terapie cu oxigen, sau terapie hiperbară, noi nu o efectuam în spital. Nu cred că tratamentul anticoagulant a avut vreun fel de influență asupra acestui tip de tratament. Ca şi contraindicație din ceea ce am citit despre camerele hiperbare, intră şi infecțiile, adică sindromul febril pentru că nu ști ce ascunde şi poate fi şi o infecţie pulmonară şi atunci nu este bine să se vină cu oxigen în plus.
Dar, la fel de bine şi fumatul poate să inducă asemenea imagini de aer în spaţiul interpulmonar. Poate să intervină acest pneumomediastin şi spontan şi tusea poate să fie incriminată în apariţia acestor bule de oxigen în spaţiul dintre plămâni. Rămâne de văzut. Șocul septic este dat de o infecţie şi nu numai.
Dacă aceea a fost preexistentă nu mai trebuia să se aplice acest timp de terapie. Dar, atât timp că nu avem informaţii necropsice este greu de spus. De exemplu, astmul şi boala cronică de plămâni BPOC are contraindicație de această cameră hiperbară. Trebuie să știm istoricul medical al pacientului, trebuie consultat bine pacientul şi efectuată o radiografie pulmonară înainte de a băga omul în acea cameră hiperbară”, a explicat medicul Voichița Lăzureanu.
