Din cuprinsul articolului
Raportul „Starea sănătății în UE 2025”, publicat pe 11 decembrie la Bruxelles, oferă cea mai dură radiografie a sistemului sanitar românesc din ultimii ani. România are cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din Uniune, cea mai mare povară a bolilor, cea mai redusă rată de vaccinare a copiilor și printre cele mai slabe programe de prevenție.
Documentul confirmă un lucru pe care medicii îl spun de ani întregi: în România, prevenția rămâne un lux, iar accesul la servicii medicale depinde prea mult de locul în care trăiești și de veniturile personale.
Vaccinarea copiilor împotriva rujeolei: cea mai scăzută din UE
Raportul arată că în 2024 România a înregistrat cea mai mică rată de vaccinare a copiilor împotriva rujeolei din întreaga Uniune Europeană. Între august 2024 și august 2025, 67% dintre cazurile de rujeolă raportate în UE au fost în România, un procent alarmant pentru o boală prevenibilă prin vaccin.
Cheltuieli pentru sănătate: ultimele locuri din Europa
România rămâne statul cu cele mai mici cheltuieli sanitare pe cap de locuitor. În 2023, acestea au reprezentat mai puțin de jumătate din media UE. Efectul este vizibil în toate componentele sistemului:
- infrastructură insuficientă,
- deficit de personal,
- acces redus la medicamente și tratamente moderne,
- lipsă acută de programe de prevenție.
Doar 1% din bugetul de sănătate a mers către prevenție, în condițiile în care bolile cardiovasculare și cancerul continuă să fie principalele cauze de deces și dizabilitate în țară.
Speranța de viață: cu 5 ani sub media UE
Raportul confirmă un decalaj major: românii trăiesc, în medie, cu peste cinci ani mai puțin decât ceilalți cetățeni ai Uniunii. Bolile cronice ajung să fie diagnosticate prea târziu, iar tratamentul este adesea dificil de accesat sau incomplet.
Sistemul rămâne centrat pe spitale, cu un număr foarte mare de internări evitabile — un semn clar că medicina de familie și serviciile ambulatorii sunt insuficiente și incoerent integrate.
Raportul atrage atenția asupra unui fenomen extrem de periculos: România a avut, în 2022–2023, cel mai mare nivel de rezistență la antibiotice din Uniunea Europeană.
Aceasta înseamnă că infecțiile obișnuite devin mai greu de tratat, antibioticele își pierd eficacitatea, iar riscul de complicații crește dramatic.
Accesul la medicamente, o problemă persistentă
Cheltuielile farmaceutice pe cap de locuitor sunt mai mici decât media UE, dar ele reprezintă aproape 26% din totalul bugetului de sănătate, una dintre cele mai mari ponderi din Uniune. Mai grav este faptul că:
- pacienții plătesc aproape jumătate din costul medicamentelor din buzunar,
- accesul la medicamente inovatoare este lent,
- rambursarea este limitată,
- rețetele compensate acoperă insuficient nevoile reale ale pacienților.
România, printre ultimele locuri în UE la screening: prevenția este „lux”
Pe lângă datele raportului european, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a prezentat rezultatele Caravanei „Nu am făcut destul”, ajunsă în 2025 la cea de-a XII-a ediție. Concluziile întăresc tabloul din raportul UE: prevenția în România este aproape inexistentă.
Potrivit datelor Eurostat citate de FABC:
- doar 6,2% dintre femeile eligibile se testează pentru cancerul de col uterin – cea mai mică rată din UE;
- sub 10% dintre femei participă la screening pentru cancerul mamar;
- doar 3% dintre românii eligibili fac testări pentru cancerul colorectal.
România rămâne, astfel, una dintre țările cu cea mai mare mortalitate prin cancer la nivel european.
Caravana „Nu am făcut destul”: pentru mii de români, singurul contact cu prevenția
În 2025, Caravana FABC a ajuns în 35 de județe și a evaluat gratuit peste 13.000 de persoane. În lipsa unor programe naționale funcționale, caravanele devin adesea singura modalitate prin care locuitorii din mediul rural — unde trăiesc aproximativ 45% dintre români — pot accesa investigații medicale.
Cezar Irimia, președintele FABC, avertizează: „Oamenii vor prevenție, dar prevenția nu ajunge la ei. Lipsa transportului, a medicilor și a aparaturii face ca pentru mii de români caravanele să fie singurul contact cu sistemul medical.”
Datele colectate în 2025 sunt alarmante:
- 62% dintre femei nu au făcut niciodată o ecografie mamară sau o mamografie;
- 35% nu au realizat niciodată un test HPV sau Papanicolau;
- 93% dintre persoanele peste 50 de ani nu au efectuat niciodată testul FIT pentru cancer colorectal.
Caravanele au identificat peste 35 de cazuri de cancer și mii de persoane cu risc crescut, care au avut nevoie de investigații suplimentare sau intervenții medicale rapide.
Accesul la medicină nu ar trebui să fie un privilegiu, iar prevenția nu poate fi lăsată doar în grija inițiativelor independente. Este nevoie de programe naționale solide, finanțare adecvată și o reorientare strategică spre sănătatea publică, nu doar spre tratarea bolilor în stadii avansate.
