Rugăciunea lui Iisus, rugăciunea cea mai folositoare pentru suflet, preoții spun că dacă o rostești, de îndată mintea ți se limpezește.
În cumpene sau situații limită, rugăciunea lui Hristos ne reechilibrează starea sufletească. I se mai spune și rugăciunea inimii și este de grabă ajutătoare. A fost scrisă de Sfântul Ignatie Briancianinov. Dobândind darul lacrimilor, al smereniei și al sfintei rugăciuni cea din inimă, Cuviosul Ignatie a adunat în jurul său multe suflete cu viață aleasă, arzând ca o făclie nestinsă în mijlocul lor, fiind căutat de toți ca un mare dascăl al rugăciunii lui Iisus. Încă a scris cu mare înțelepciune și câteva cărți de zidire duhovnicească, arătând tuturor calea dobândirii sfintei rugăciuni a inimii.
Rugăciunea lui Iisus este atât de simplă și atât de scurtă, încât pare incredibil că te poate ajuta atât de mult.
Rugăciunea lui lisus se rosteşte astfel:
„Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”.
La început, ea se rostea fără adaosul cuvântului „păcătosul”, care a fost adăugat mai târziu. Acest cuvânt, ce cuprinde în sine recunoaşterea şi mărturisirea căderii – bagă de seamă Preacuviosul Nil Sorski – este potrivit nouă şi bineplăcut lui Dumnezeu, Care a poruncit să înălţăm rugăciuni către El dintru recunoaşterea şi mărturisirea păcătoşeniei noastre, potrivit doxologia.ro.
Pentru începători, făcând pogorământ neputinţei lor, Părinţii îngăduie împărţirea rugăciunii în două jumătăţi, spunând uneori: „Doamne lisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”, iar alteori: „Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”. Totuşi, aceasta e doar o îngăduinţă şi un pogorământ, şi nicidecum o poruncă şi o rânduială care cere împlinire neabătută.
Este cu mult mai bine a face mereu rugăciunea întreagă, fără a ocupa şi a răspândi mintea cu grija schimbării jumătăţilor.
(Sfântul Ignatie Briancianinov, Călăuza rugătoare. Izbăvirea de durerile ostenelilor zadarnice, Editura Sophia, pp. 29-30).
