Din cuprinsul articolului
Deși mulți se bucură că s-a trecut la ora de vară, acest lucru poate avea un impact negativ asuprea sănătății, susține nutriționistul Adina Rusu. Ea spune că schimbarea orei ne afectează APETITUL.
De la insomnie până la afectarea apetitului. Nutriționistul subliniază că privarea de somn, prin creșterea nivelului de gleminei, ne poate determina să facem alegeri mai puțin sănătoase. Expertul se referă la alimentație.
„Organismul nostru funcţionează cu o anumită ritmicitate, în anumite tipare bine definite. Atunci când aceste tipare sunt perturbate, apar diferenţe în nivelul hormonilor de stres, precum şi modificări ale presiunii arteriale.
Ambele pot fi factori declanşatori pentru unele evenimente cardiovasculare. Trecerea la ora de vară poate cauza şi o creştere a incidenţei episoadelor depresive, ritmul circadian fiind implicat şi în mecanismele care stau la baza afecţiunilor din această sferă. De asemenea, în perioada adaptării la ora de vară sunt frecvente tulburările de somn care pot afecta memoria, capacitatea de concentrare şi de luare a deciziilor, precum şi viteza de reacţie.
Transformările prin care trece organismul nostru în această perioadă ne pot influenţa şi apetitul şi ne pot face să simţim o senzaţie de foame mult mai puternică. Responsabil pentru acest efect este nivelul fluctuant al hormonilor care acţionează asupra centrilor foamei şi saţietăţii de la nivelul creierului. Astfel, chiar şi un deficit mic de somn creşte nivelul grelinei, un hormon care cauzează senzaţia de foame, şi suprimă leptina, un hormon responsabil cu apariţia senzaţiei de saţietate după masă. Deficitul de somn creşte şi rezistenţa la insulină şi transmite corpului mesajul de a stoca mai multe calorii sub formă de grăsime”, a explicat Adina Rusu pentru Agerpres.
Foamea nefirească, o consecință a schimbării orei
Mai mult, susţine ea, la apariţia acestei senzaţii nefireşti de foame, există şi riscul de a opta pentru alimente nesănătoase, bogate în zahăr şi în grăsimi.
Să adormim cu 15-20 de minute mai devreme
„Atunci când dormim mai puţin, facem mai puţine alegeri sănătoase. Privarea de somn afectează funcţiile lobului frontal, responsabile, în mod normal, şi cu autocontrolul. Cu cât dormim mai puţin, cu atât există un risc mai crescut să cedăm impulsurilor şi să facem alegeri alimentare nesănătoase.
Putem ajuta organismul să se adapteze mai uşor la aceste transformări impunându-ne o disciplină în ceea ce priveşte programul de somn şi alimentaţia. Astfel, deşi ne simţim poate mai obosiţi, mai spoliaţi de energie, este indicat să evităm consumul de cafea în a doua parte a zilei şi să încercăm, de la o zi la alta, să adormim cu 15-20 de minute mai devreme până reuşim să ne stabilizăm programul de somn.
De asemenea, este important să încercăm să respectăm programul meselor principale ale zilei. Dacă înainte masa de seară era luată, de exemplu, la ora 19,00, după schimbarea orei, există riscul să mâncăm la ora 20,00, fapt ce ne poate afecta odihna, greutatea şi, în timp, sănătatea. În plus, masa de seară trebuie să fie cât mai redusă cantitativ şi cu un conţinut mic de grăsimi, pentru a favoriza, astfel, o bună digestie”, a mai spus Adina Rusu pentru sursa menționată.
Ce trebuie să mâncăm? Nutriţionistul ne recomandă leguminoasele, cerealele integrale şi pâinea integrală
Nutriţionistul ne recomandă ca pe parcursul zilei să optăm pentru alimente care să dea senzaţia de saţietate, evitând astfel apariţia numeroaselor gustări între mese şi a unui apetit necontrolat.
„Leguminoasele, cum ar fi lintea, năutul şi fasolea, sunt foarte eficiente în crearea senzaţiei de saţietate, fiind bogate atât în fibre, cât şi în proteine. Alte alimente săţioase sunt cerealele integrale şi pâinea integrală, acestea putând fi asociate cu leguminoasele pentru a obţine suficiente fibre, dar şi o proteină completă, o proteină care să conţină toţi aminoacizii esenţiali, necesari pentru o bună funcţionare a organismului.
Dacă senzaţia de foame apare totuşi într-un moment în care nu era planificată o masă sau o gustare, câteva nuci pot salva situaţia, acestea fiind foarte săţioase, prin conţinutul lor bogat în fibre, grăsimi sănătoase, proteine şi micronutrienţi”, mai spune specialistul.
Plimbările în aer liber pot fi extrem de utile
„Şi, nu în ultimul rând, să nu uităm că plimbările în aer liber pot fi extrem de utile atât pentru sincronizarea ritmului biologic al organismului, cât şi pentru sinteza de vitamina D, pentru reglarea apetitului şi pentru obţinerea unui somn mai bun şi mai odihnitor”, a conchis Adina Rusu.
