Din cuprinsul articolului
Potrivit medicilor, necesarul zilnic de vitamina D este de 200 UI. Deficiența de vitamina D crește riscul unor boli cronice. În România, experţii spun că este posibil ca 65% din populație să aibă un nivel inadecvat de vitamina D.
Termenul „vitamina D” se refera la mai multe forme diferite ale acestei vitamine, dintre care două sunt importante pentru sanatatea organismului: vitamina D2, realizata de plante si vitamina D3, produsa in mod natural de organism in urma expunerii la lumina soarelui. Aceste forme de vitamina D pot fi gasite si in alimente.
Deficitul de vitamina D poate duce la o varietate de simptome, printre care oboseala, pierderea densitatii osoase, durerile musculare si deteriorarea sistemului imunitar.
O serie de semne ciudate pot să apară şi pe faţă în cazul unei deficienţe în organism de vitamina D.
Paloarea
Este necesar să vă faceţi analize de sânge ce pot diagnostica acest deficit vitaminic şi nutriţional.
Cearcănele
Vitamina D joacă un rol important în reducerea inflamaţiei şi îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, amebele putând afecta pielea delicată din jurul ochilor.
Acneea sau alte semne tegumentare
Vitamina D ajută la echilibrarea producţiei de sebum.
Pielea uscată şi iritată
Vitamina D previne uscarea tegumentelor, asigurând elasticitatea şi hidratarea echilibrată a pielii.
Ridurile
Vitamina D previne apariţia semnelor faciale de îmbătrânire prematură, contribuind la sintetizarea adecvată a producţiei de colagen, care asigură elasticitatea pielii.
Principalii factori de risc
Există o serie de factori de risc pentru deficitul acestei vitamine. Primul factor este expunerea inadecvată la soare, lipsa activitaților în aer liber, acoperirea extensivă a pielii cu îmbrăcăminte, poluarea sau expunerea prin geam.
Al doilea este nivelul ambiental scăzut de radiații ultraviolete, latitudinea nordică, anotimpul rece, fereastra de expunere redusă la mijlocul zilei.
Un alt factor de risc îl reprezintă absența suplimentelor cu vitamina D, absența alimentelor fortificate, intoleranța la lactoză sau statusul socio-economic.
Totodată, un factor de risc poate fi și utilizarea medicamentelor care afectează metabolismul vitaminei D (anti-convulsivante, rifampicina, glucocorticoizi, medicație anti-retrovirală).
Persoanele care suferă de alergii și de boala celiacă trebuie să acorde o atenție deosebită nivelului de vitamina D din organism fiindcă oamenii de știință au descoperit că poate fi o legătură între aceste elemente.
Factori de risc pot fi și biologici (piele închisă la culoare, sindroame malabsorbtive, insuficiența renală cronică, sarcina sau alăptarea, hrănirea exclusiv la sân sau vârsta înaintată).
Cercetări recente demonstrează că vitamina D este implicată nu numai în absorbția și utilizarea corectă a calciului, ci și în multe boli, cum sunt: astmul, boala canceroasă, depresia, bolile cardiovasculare sau obezitatea.
Potrivit unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă americani, deficitul din organism al acestei vitamine se poate complica prin apariţia diabetului de tip 2.
Specialiştii recomandă profilaxia deficitului de vitamina D prin: expunerea la soare, suplimentarea cu vitamina D la indicaţiile medicului şi un aport normal de calciu. De asemenea, trebuie să se consume lapte și produse lactate, sucuri naturale, cereale, pește gras (somon, sardine, macrou), ciuperci şi ouă.
Beneficii ale vitaminei D:
- stimulează sistemul imunitar;
- menține nivelurile normale ale calciului și fosforului în sânge, fiind esențială în procesul de remodelare osoasă;
- este un aliat de nădejde împotriva depresiei;
- are rol în reglarea ritmului cardiac;
- este necesară pentru dezvoltarea și funcționarea cerebrală;
- asigură o funcție neuromusculară normală;
- contribuie la creșterea rezistenței oaselor și a dinților, prevenind fracturile și apariția osteoporozei;
- contribuie la prevenirea cancerului de colon, a cancerului de sân, a cancerului de prostată sau a cancerului ovarian;
- are rol important în fertilitate, fiind implicată în producerea hormonilor sexuali;
- contribuie la buna funcționare a tiroidei, a paratiroidei și a hipofizei.
