Din cuprinsul articolului
Un nou raport arată că trec, în medie, 3,5 ani de la apariția simptomelor demenței până la stabilirea unui diagnostic. Află de ce apare această întârziere și ce înseamnă pentru pacienți și familiile lor.
Este nevoie, în medie, de trei ani și jumătate pentru ca simptomele tipice ale demenței să ducă la un diagnostic, conform unui nou studiu. Diagnosticul apare adesea chiar mai târziu în cazul demențelor cu debut precoce.
Demența este diagnosticată la 3,5 ani după primele simptome
Accelerarea procesului este importantă, deoarece „diagnosticarea la timp poate îmbunătăți accesul la tratamente și, pentru unii oameni, poate prelungi perioada de trai cu demență ușoară înainte ca simptomele să se agraveze”, a explicat autoarea principală a studiului, Vasiliki Orgeta, profesor de psihiatrie la University College London din Marea Britanie.
Studiul, publicat în International Journal of Geriatric Psychiatry, este primul efort la scară largă de a calcula decalajul dintre debutul simptomelor și diagnosticul demenței, au declarat autorii raportului.
Studiul este ceea ce se numește o meta-analiză: datele au fost colectate din 13 studii separate pe această temă, efectuate în Europa, Statele Unite, Australia și China. În total, datele au implicat peste 30.000 de participanți.
Într-un comunicat de presă al UCL, Orgeta a menționat că „diagnosticarea la timp a demenței rămâne o provocare globală majoră, influențată de un set complex de factori, iar strategii specifice de asistență medicală sunt necesare urgent pentru a o îmbunătăți”.
Ea a menționat că anumite studii sugerează că doar 50%-65% din cazuri „sunt diagnosticate vreodată în țările cu venituri mari, multe țări având rate de diagnostic chiar mai mici”.
Medicamentele administrate în stadii incipiente încetinesc Alzheimer-ul
Apariția medicamentelor care ar putea încetini progresul bolii Alzheimer (dacă sunt administrate în stadiile incipiente ale demenței) face ca diagnosticul precoce să fie mai important ca niciodată.
Dar noul raport a constatat că, în general, este nevoie în medie de trei ani și jumătate de la apariția primelor simptome pentru ca un pacient să fie diagnosticat corect cu demență.
Această întârziere s-a extins la puțin peste patru ani atunci când persoana era mai tânără și suferea de demență cu debut precoce, au spus cercetătorii.
Vârsta mai tânără, precum și prezența unei forme de boală cunoscute sub numele de demență frontotemporală, au fost legate de un timp mai lung până la diagnosticare, a spus echipa lui Orgeta.
Unul dintre studii a constatat, de asemenea, că pacienții de culoare se confruntă cu timpi de așteptare mai lungi pentru un diagnostic de demență.
De ce așteaptă pacienții atât de mult pentru ca demența să fie depistată și tratată
„Simptomele demenței sunt adesea confundate cu îmbătrânirea normală. În timp ce frica, stigmatizarea și gradul scăzut de conștientizare a publicului pot descuraja oamenii să caute ajutor”, a declarat co-autorul studiului Phuong Leung, tot de la divizia de psihiatrie a UCL.
Alți factori ar putea include:
- sisteme ineficiente de trimitere la medici atunci când se suspectează demență,
- barierele lingvistice dintre pacient și medic,
- clinicile cu personal insuficient.
„Pentru a accelera diagnosticarea demenței, avem nevoie de acțiuni pe mai multe fronturi. Campaniile de conștientizare a publicului pot ajuta la îmbunătățirea înțelegerii simptomelor precoce și la reducerea stigmatizării, încurajând oamenii să caute ajutor mai devreme”, a spus Orgeta.
Formarea medicilor este esențială pentru a îmbunătăți recunoașterea și trimiterea timpurie. De asemenea, accesul la intervenție timpurie și sprijin individualizat, astfel încât persoanele cu demență și familiile lor să poată primi ajutorul de care au nevoie.
