Din cuprinsul articolului
Aproape o treime dintre români riscă să dezvolte complicații hepatice serioase din cauza ficatului gras. Medicii avertizează că steatoza hepatică nu este o afecțiune banală. Netratată, poate evolua spre fibroză, ciroză și chiar cancer hepatic. Mai mult, boala este strâns legată de obezitate, diabet, afecțiuni cardiovasculare, renale, dislipidemii și consum excesiv de alcool.
Deși ficatul gras este adesea o boală „tăcută”, în anumite cazuri pot apărea semne care se văd direct pe față și pe gât. Acestea nu apar la toți pacienții, dar atunci când sunt prezente, indică de obicei o afectare hepatică mai avansată.
„Ficatul gras nu este doar o noțiune benignă. O treime dintre pacienți pot evolua către fibroză, ciroză sau cancer hepatic. Este o boală metabolică, nu apare din senin și nu apare singură”, avertizează prof. dr. Liliana Gheorghe, președinte executiv al Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie.
Steatoza hepatică înseamnă acumularea excesivă de grăsime în celulele ficatului. Apare atunci când organismul primește mai multe calorii decât poate consuma. Excesul se depozitează sub formă de grăsime, inclusiv în ficat.
Principalele cauze sunt alimentația bogată în zahăr și grăsimi, sedentarismul, kilogramele în plus, stresul cronic și consumul de alcool.
„Creierul se hrănește doar cu glucoză. Când suntem stresați, consumăm mai multe calorii. Mănânci pe fugă, un covrig, ceva dulce, iar ficatul ajunge să depoziteze grăsimea. Așa apare ficatul gras”, explică prof. dr. Mihai Mircea Diculescu, medic primar gastroenterologie, Institutul Fundeni.
Icterul, primul semn alarmant pe față
Îngălbenirea pielii și a albului ochilor este unul dintre cele mai clare semne ale unei probleme hepatice. Apare atunci când ficatul nu mai poate procesa eficient bilirubina, un pigment rezultat din degradarea globulelor roșii.
În cazul ficatului gras avansat, bilirubina se acumulează în sânge și colorează pielea într-o nuanță gălbuie. Icterul nu este un simptom banal și necesită investigații medicale rapide.
Vasele de sânge tip „pânză de păianjen” pe față
Apariția unor mici vase de sânge roșii, ramificate, cu aspect de stea sau pânză de păianjen, mai ales în jurul nasului și pe obraji, poate indica o boală hepatică. Aceste formațiuni se numesc angioame stelate și apar din cauza dezechilibrelor hormonale provocate de funcționarea defectuoasă a ficatului.
Prezența lor nu confirmă automat ficatul gras, dar asocierea cu alți factori de risc trebuie să ridice un semnal de alarmă.
Roșeața persistentă a feței și a palmelor
Eritemul palmar este un semn clasic al bolilor hepatice, dar în formele avansate de ficat gras pot apărea și roșeață accentuată la nivelul feței și gâtului. Această modificare este legată de tulburări ale circulației și de metabolismul hormonal afectat.
Căderea părului facial și dezechilibrele hormonale
Ficatul are un rol esențial în metabolizarea hormonilor. Când este afectat, pot apărea dezechilibre hormonale care se manifestă prin pierderea părului facial, în special la bărbați.
Acest simptom apare mai ales în formele avansate de boală hepatică și nu trebuie ignorat.
Ginecomastia, un semn indirect al afectării ficatului
Ginecomastia reprezintă dezvoltarea excesivă a țesutului mamar la bărbați. Apare din cauza creșterii nivelului de estrogen și a scăderii testosteronului, situație frecvent întâlnită în bolile hepatice avansate, inclusiv în ficatul gras complicat.
Deși nu este un semn facial propriu-zis, ginecomastia indică un dezechilibru hormonal major, care pornește de la disfuncția ficatului.
Ficatul gras nu doare, iar acesta este cel mai mare pericol
Unul dintre cele mai mari riscuri este faptul că ficatul nu doare. Boala poate evolua ani întregi fără simptome clare. Când apar semnele vizibile pe față sau pe corp, afectarea este adesea deja avansată.
„Opt din zece cazuri sunt reversibile dacă boala este depistată la timp și dacă stilul de viață se schimbă”, spun medicii.
Tratamentul de bază nu este un medicament, ci schimbarea stilului de viață.
Alimentația trebuie să fie bogată în legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe. Zahărul, grăsimile saturate și carbohidrații rafinați trebuie reduși drastic.
Mersul pe jos zilnic, chiar și 30 de minute, scade încărcarea grasă a ficatului.
Consumul de alcool trebuie limitat sever sau eliminat complet. În prezent, pacienții cu ficat gras alcoolic sunt cei mai numeroși candidați la transplant hepatic din România, depășind hepatitele virale.
Analizele de sânge și ecografia abdominală pot depista ficatul gras în stadii incipiente. Multe dintre aceste investigații sunt gratuite.
Estimările arată că, în următorii 15 ani, peste jumătate din populație ar putea suferi de steatoză hepatică metabolică, de trei ori mai mult decât în 1990.
