Ești totul timpul pus pe glume, te porți precum un adolescent sau un copil mic? Fugi cât poți de maturitate? Ei bine, lăsând gluma la o parte, este posibil să suferi de sindromul Peter Pan.
Despre acest sindrom a vorbit pentru prima data psihologul Dan Kiley. Afecțiunea face referire la adulții care se comportă ca niște copii, nu vor să se maturizeze, să-și asume responsabilitățile firești vieții de adult. Cu toate acestea, oamenii atinși de acest sindrom au o inteligență ridicată, peste medie.
Și numele afecțiunii este dat după personajul Peter Pan care și-a dorit să rămână captiv în copilărie. Datele statistice arată că de regulă bărbații sunt atinși de această tulburare. Dar afecțiunea se poate întâlni și la femei.
Care sunt cauzele sindromului Peter Pan:
Psihologii susțin că principala cauză este lipsa de iubire, de afecțiune pe care persoana bolnavă nu o primește în copilăria mică. Explicația este că atunci când nu ești iubit, în copilărie, la vârsta adultă tânjești după protecție, afecțiune, vrei ca alții să-ți rezolve problemele. Acești adulți locuiesc în continuare cu părinții deși ar putea să aibă familia lor, se tem de angajamente, de responsabilități, de griji, de asumare, într-un cuvânt. De asemenea, de-a lungul timpului, se pare că tatăl este absent complet din creșterea și educarea unui copil, fie el fată sau băiat care în viața adultă va avea acest sindrom.
Nu de puţine ori, astfel de indivizi vei observa că apelează la minciuni, vorbeşte despre proiecte ambiţioase în care este implicat sau despre aventuri amoroase extravagante, exagerând faptele. Cu toate acestea, sunt foarte inteligenți, atractivi, de regulă caută partenere mult mai tinere care să nu-și dorească o familie, ci să copilărească, să se distreze.
Principalele simptome și semne sunt:
- siguranță de sine,
- aroganță,
- superioritate,
- preocupat și centrat pe propria persoană,
- nu știu să facă compromisuri,
În ce constă tratamentul:
Este o afecțiune care se vindecă, dar în primul rând pacientul trebuie să recunoască că are o problemă. Apoi, trebuie să vrea să o depășească. Cu ajutorul unui psihoterapeut și cu multe ședințe de terapie, sindromul se rezolvă în mod pozitiv.
