Din cuprinsul articolului
Cu o istorie de peste 200 de ani, stetoscopul este principalul instrument folosit de orice medic care relaționează cu un pacient și are scopul de a detecta sunetele din corp, fiind folosit la majoritatea controalelor medicale de rutină.
Avansul tehnologic și digital a ajuns și la acest obiect principal din trusa medicală. Astfel, un studiu realizat în Statele Unite a reușit să introducă inteligența artificială în evaluarea diagnostică realizată cu ajutorul stetoscopului.
Mai exact, un instrument digital care foloseşte AI poate schimba modul în care sunt identificate afecţiunile cardiace la pacienţii vârstnici, chiar în timpul consultaţiilor obişnuite. Studiu recent arată că această tehnologie poate recunoaşte mult mai eficient semnele unor boli frecvente, dar adesea nediagnosticate, comparativ cu metodele clasice. Per ansamblu, noul stetoscop digital a demonstrat o eficienţă de peste două ori mai mare în identificarea bolii valvelor cardiace moderate sau severe, comparativ cu stetoscopul tradiţional, în timpul consultaţiilor de rutină.
Rezultatele sugerează că acest instrument i-ar putea ajuta pe medici să depisteze pacienţi care, în mod obişnuit, rămân nediagnosticaţi.
Stetoscopul asistat de AI, mult mai performant
Studiul publicat în revista de specialitate European Heart Journal – Digital Health, a inclus 357 de pacienţi cu vârsta de cel puţin 50 de ani şi cu factori de risc cardiovascular. Toţi participanţii au fost examinaţi atât cu stetoscopul clasic, cât şi cu cel inteligent, într-un studiu prospectiv, cu un singur braţ şi evaluare în orb.
Pacienţii au fost recrutaţi din trei cabinete de medicină primară din aceeaşi zonă geografică. Vârsta mediană a fost de 70 de ani, iar 61,9% dintre participanţi au fost femei.
Stetoscopul asistat de AI a avut o sensibilitate de 92,3% în detectarea tiparelor sonore cardiace sugestive pentru boala valvelor cardiace, faţă de 46,2% în cazul stetoscopului tradiţional. Sensibilitatea reprezintă capacitatea unui test de a identifica corect persoanele care au boala.
Boala valvelor cardiace afectează mai mult de unul din doi adulţi cu vârsta peste 65 de ani, dar rămâne frecvent nediagnosticată în practica medicală curentă, relevă sursa citată de 360medical.ro. Afecţiunea poate altera funcţia inimii şi capacitatea de efort şi este asociată cu aritmii, insuficienţă cardiacă, spitalizări repetate şi risc de deces. În multe cazuri, simptomele lipsesc sau sunt nespecifice, iar pacienţii află diagnosticul abia în stadii avansate.
Autorii studiului susțin că boala valvelor cardiace este frecventă la vârstnici, dar este adesea descoperită prea târziu, când complicaţiile sunt deja prezente. Cercetarea arată că stetoscopul cu AI identifică mult mai bine pacienţii cu boala valvelor cardiace în forme moderate sau severe, în condiţii reale de practică medicală.
Scopul este ca aceşti pacienţi să ajungă mai rapid la ecocardiografie, investigaţia care confirmă diagnosticul, şi ulterior la tratament. La nivelul populaţiei, tehnologia ar putea contribui la reducerea internărilor şi a costurilor din sistemul de sănătate.
Cum funcționează stetoscopul digital?
Dispozitivul funcţionează prin înregistrarea sunetelor cardiace de înaltă fidelitate şi analizarea lor cu ajutorul unor algoritmi de învăţare automată, antrenaţi să recunoască tipare acustice asociate cu boala valvelor cardiace.
În metoda clasică, examinarea depinde exclusiv de auzul şi experienţa medicului şi poate fi influenţată de zgomotul de fond sau de presiunea timpului. Pacienţii identificaţi ca având un risc pentru această afecţiune sunt trimişi ulterior pentru diagnostic prin ecocardiografie.
Autorii subliniază că AI adaugă un nivel suplimentar de analiză, semnalând anomalii care pot fi greu de detectat constant doar prin ascultare. Decizia clinică rămâne însă la latitudinea medicului.
În timpul studiului, cercetătorii au observat şi un nivel mai ridicat de implicare a pacienţilor examinaţi cu stetoscopul digital, probabil pentru că aceştia puteau vedea şi auzi ce analizează medicul.
Utilizarea stetoscopului cu inteligenţă artificială a fost asociată cu o uşoară creştere a numărului de rezultate fals pozitive, ceea ce înseamnă că dispozitivul poate indica boala şi la unii pacienţi care nu o au în realitate. Totuți, se consideră că acest dezavantaj este compensat de beneficiul depistării mai timpurii a bolii.
