Din cuprinsul articolului
Poftele alimentare nu au nicio legătura cu voința oamenilor. Dorința de a consuma un anumit tip de aliment nu apare ca urmare a unei tulburări de alimentație. Oamenii de știință au descoperit de unde vine nevoia de a mâncăm , potrivit Medicalnewstoday. Cercetarea a fost publicată în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Studiu. Microbii din intestin, responsabili pentru poftele alimentare
Microbiomul uman este alcătuit din comunități de bacterii, virusuri, dar și ciuperci – (fungi) cu o complexitate mai mare decât genomul uman în sine. Decenii la rând, oamenii de știință s-au întrebat dacă flora intestinală determină nevoile alimentare. Cu toate acestea, nimeni nu a testat vreodată în mod direct această ipoteză pe animale.
Dr. Kevin Kohl și dr. Brian Trevelline de la Universitatea din Pittsburgh, Pennsylvania, au explorat această posibilitate cu șoareci crescuți fără germeni.
Medicii au administrat unui număr de 30 de șoareci care nu aveau microbi intestinali, un cocktail de microorganisme provenite de la trei specii de rozătoare sălbatice cu diete naturale foarte diferite.
Așa au descoperi că șoarecii din fiecare grup au ales alimente bogate în nutrienți diferiți, demonstrând că microbiomul lor le-a schimbat dieta preferată.
Cercetările lor au arătat că șoarecii care au primit diverse tipuri de microbiotă și-au schimbat în mod voluntar preferințele alimentare.
„Munca noastră arată că animalele cu compoziții diferite de microbi intestinali aleg diferite tipuri de diete”, a spus dr. Kohl.
Microbii joacă un rol în producerea nutrienților
„Animalele au nevoie de o suită de aminoacizi esențiali pentru a supraviețui. Dar microbii care trăiesc în interiorul intestinelor noastre trebuie să crească și să aibă unii dintre acești nutrienți sau să producă nutrienți pe care corpul uman sau organismul animal îi poate recunoaște. De exemplu, ei produc acești aminoacizi esențiali și apoi sunt eliberați în intestin, unde pot fi absorbiți de gazdă”, a spus el.
Dr. Trevelline a mai spus că microbii din intestin au contribuit benefic la o mulțime de procese, în special prin sintetizarea nutrienților de care oamenii au nevoie și prin completarea dietei noastre.
”Unele dintre aceste molecule pot intra în fluxul sanguin al gazdei și îi pot afecta comportamentul”, a mai spus acesta.
Rolul triptofanului
Triptofanul, unul cei 8 aminoacizi esențiali, este un precursor al neurotransmițătorului serotoninei. Oamenii de știință cred că acest hormon poate regla alegerea dietei.
Dr. Trevelline și Kohl au descoperit că șoarecii cu microbiotă diferită aveau și niveluri diferite de triptofan în sânge înainte de a alege diferite alimente. Șoarecii cu mai mult triptofan au avut, de asemenea, mai mulți microbi care ar putea produce aminoacid în intestine.
Triptofanul este doar unul dintre mulți mesageri chimici care comunică cu intestinul și creierul. Acest experiment arată modul în care triptofanul ar putea afecta în mod direct comportamentul alimentar de zi cu zi.
Oricât de interesante ar fi rezultatele, poate fi prea devreme să dăm vina pe flora intestinală pentru toate poftele alimentare.
Această cercetare sugerează doar un aspect al modului în care microbii pot interacționa cu gazdele animale, fără a compara influența microbilor.
