sâmbătă, septembrie 24, 2022

Tot ce trebuie să știi despre Sindromul post-COVID. De ce apare, cine este predispus, simptome, evaluare, tratament.

Se vorbește despre din ce în ce mai mult despre Sindromul post-COVID sau Long Covid. Mulți dintre cei infectați au rămas cu sechele grave după boală, chiar și la un an de la infectare.

General maior medic conferenţiar universitar dr. Florentina Ionita-Radu, Comandantul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”, a explicat pe larg de ce apare ce este Sindromul post-Covid, de ce apare, ce persoane sunt predispuse să sufere de Long Covid și care sunt pașii spre recuperare.

Te-ar mai interesa: Fructul care te scapă de constipație. Mihaela Bili...

General maior medic Conf. univ. dr. Florentina Ionita-Radu, interviul zilei dupa cel mai mare exercitiu Nato – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila

Conf. univ. dr. Florentina Radu: „Oboseala marcantă, dureri musculare persistente, cefaleea sau senzația de lipsă de aer pot persista săptămâni în șir, la pacienții Covid”

„Dacă până în prezent, accentul a fost pus pe salvarea vieții pacienților în timpul pandemiei COVID-19, acum există o înțelegere din ce in ce mai mare a faptului că unii pacienți – chiar și cei care fac o formă ușoară de boală – se confruntă cu consecințe pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2.

În decursul a aproape doi ani care s-au scurs de la apariția acestei crize medicale s-au acumulat numeroase date clinice privind efectele pe termen mediu ale COVID 19 asupra organismului uman, fapt ce a condus la conturarea unui nou sindrom denumit “Sindromul cronic post-COVID”, afecțiune care cuprinde totalitatea manifestărilor clinice, radiologice și de laborator care persistă sau se dezvoltă după negativarea prezenței SARS-CoV-2 în organism.

Te-ar mai interesa: Orașul care a interzis reclama la carne. Medicul C...

Aș vrea să mă adresez acum celor care au fost externați din spital, cei pentru care simptomele acute s-au ameliorat și au, deja, două teste negative pentru SARS-CoV-2. Poate considerați ca ați atins și depășit toate aceste etape importante în lupta cu boala cea nouă, dar aș vrea să vă avertizez că, de fapt, călătoria recuperării de-abia acum începe.

Simptome debilitate, cum ar fi oboseala marcantă, dureri musculare persistente, cefaleea sau senzația de lipsă de aer pot persista săptămâni în șir. Pacienții cu simptome persistente, după 4 săptămâni de boală, suferă de ceea ce specialiștii au denumit COVID de „lungă durată” sau „LONG COVID”, aceasta fiind analizată în raport cu durata recuperarii.

Te-ar mai interesa: Horoscop RUNE 26 Septembrie- 2 Octombrie. Voropchi...

Atât pacienții, cât și medicii care îi îngrijesc continuă să caute răspunsuri cu privire la potențiala evoluție a stării de sănătate, până la momentul în care boala COVID-19 se va vindeca, în cele din urmă, complet”, a transmis Conf. univ. dr. Florentina Radu, potrivit SUUMC.

Ce este COVID de lunga durată?

National Institute for Health and Clinical Excellence, Royal College of General Practitioners și Scottish Intercollegiate Guidelines Network definesc diversele forme de COVID în funcție de durata simptomelor astfel:

Te-ar mai interesa: Un medic trage semnalul de alarmă: „Este bine să f...

• Infecție acută COVID-19 – semne și simptome de COVID-19 cu durată de până la 4 săptămâni,

• COVID-19 simptomatic în curs de manifestare – semne și simptome de COVID-19 cu durată între 4-12 săptămâni,

• Sindromul post-COVID-19 – semne și simptome care se dezvoltă în timpul sau după COVID-19, continuă mai mult de 12 săptămâni și nu sunt explicate printr-un diagnostic alternativ. De obicei, se manifestă ca un grup de mai multe simptome, adesea care se suprapun, care pot fluctua și se pot schimba în timp și pot afecta orice sistem din corp. Sindromul post-COVID-19 poate fi luat în considerare și înainte de 12 săptămâni, în timp ce se evaluează și posibilitatea unei boli alternative.

Te-ar mai interesa: Alimentul periculos pe care românii îl consumă zil...

Sindromul post-COVID. Ce pacienți sunt mai predispuși să sufere de COVID de lungă durată?

Pe baza informațiilor din prezent, nu se poate prezice cu acuratețe cine va deveni un pacient COVID de lungă durată. Se pare că urmatorii factori de risc ar avea o semnificație pentru COVID de lungă durată:

• Vârsta – în particular > 50 de ani,

• Sexul – femeile (în special în grupul de pacienți tineri),

• Obezitatea,

• Astmul,

• Pacienți cu 2-3 boli cronice,

• Cei care au avut mai mult de 5 simptome în prima săptămână de COVID-19 (ca de exemplu, tuse, astenie, cefalee, diaree, pierderea mirosului).

Câți pacienti vor suferi de COVID de lungă durată?

Medicii pot doar estima. Procentele diferă în funcție de țara, de metoda de evaluare sau de alte caracteristici ale populației studiate:

• 5% pe baza unor date preliminare ale unei statistici din SUA,

• Aplicația Covid Symptom Tracker utilizată de aproximativ patru milioane de oameni din Marea Britanie a evidențiat că 12% încă prezentau simptome după 30 de zile. Cele mai recente date, nepublicate, sugerează ca una din 50 de persoane (2%) înca are simptome după 90 de zile.

Trebuie să fi avut o formă severă de COVID-19 pentru a suferi de COVID de lungă durată?

Se pare ca nu. Chiar și la pacienții cu simptome ușoare, inițial, pot aparea, ulterior, probleme severe de sănătate sau simptome care să dureze mult timp până dispar.

jurma

Sindromul post-COVID. De ce apare

Există mai multe ipoteze, dar nu există răspunsuri definitive:

• Coronavirusul SARS-CoV-2 poate infecta direct o mare varietate de celule din corp și poate declanșa un răspuns imun hiperactiv sau care nu revine la normal după ce trece boala și care provoacă daune în tot corpul. Este posibil ca acești pacienți să continue să aibă un grad minim de inflamație sau un flux sanguin scăzut la nivel cerebral sau o condiție autoimună în care organismul poate produce anticorpi care atacă diverse organe.

• Infecția cu SARS-CoV-2 poate afecta funcționarea organelor. Este evident, în special, la nivelul plămânilor care se fibrozează – efectele respiratorii pe termen lung au fost evidențiate și în cazul infecțiilor SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) si MERS (Middle East Respiratory Syndrome), alte două tipuri de boală cauzată de coronavirus.

Sindromul post-COVID. Ce simptome sunt mai frecvente

Deși COVID-19 este o boală care afectează în primul rând plămânii, poate deteriora și alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de apariție a unor probleme de sănătate pe termen lung.

Cele mai frecvente simptome sau sisteme afectate după 12 săptămâni sunt:

• Oboseala generală sau după o activitate fizică – 93%,

• Simptome respiratorii – 81% dificultate în respirație, 62% tuse persistentă,

• Simptome musculoscheletale – 72% dureri articulare și oboseală musculară,

• Simptome neurologice – 55% cefalee, 46% afectare neurocognitivă („gândire încețoșată”, confuzie), 52% amețeală,

• Simptome cardiovasculare – 42% palpitații și tahicardie, 25% sindromul de tahicardie postural,

• Simptome digestive – 41% indigestie, modificarea tranzitului intestinal, greață, durere abdominală,

• Simptome generale – 38% febră persistentă/ intermitentă, 60% durere nespecifică de piept, 19% erupție cutantată, 54% pierderea persistenta a mirosului/ gustului,

• Tulburări metabolice – 20% agravarea controlului diabetului,

• Afectare dermatologica: rash, căderea părului,

• Simptome psihiatrice sau psihologice – 76% – afectarea somnului, modificari ale dispoziției (depresie, anxietate). Este important de reținut că, întotdeauna, trebuie analizat dacă modificările dispoziției sunt manifestări primare, modificări secundare legate de efectele pe termen lung ale COVID sau o tulburare de adaptare la „a nu fi înca bine”, cu sentimentul că boala COVID-19 „nu va trece niciodată”.


Evaluare și tratament post-Covid

La nivelul Centrului de evaluare post-COVID 19 SUUMC, exista specialiști care, într-o primă etapă, înainte de a pune diagnosticul de sindrom post-COVID-19, elimină o altă cauză pentru persistența simptomelor.

În situaţia în care, în cadrul procesului de evaluare se identifică sechele/ complicații ale sindromului post-COVID-19, medicul curant :

• stabilește tratamentul medical optim,

• prescrie planul individualizat de recuperare, prin intermediul serviciilor medicale oferite în unitatea noastră sanitară, plan care poate consta în:

– sprijin psihologic de specialitate,

– recuperare neuromotorie,

– recuperare respiratorie etc.

Dacă, în cadrul examinării inițiale se decelează alte cauze ale simptomelor, care nu țin de sindromul post-COVID-19, pacientul va fi programat în secțiile SUUMC pentru continuarea investigațiilor și inițierea tratamentului de specialitate.

Evaluarea pacienților în cadrul Centrului se face numai prin programare, la numarul de telefon (021) 9819, linie dedicată special acestui tip de serviciu medical, zilnic, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 12.00.

Programul, inițial, de funcționare al Centrului este 08.00-15.00, program care poate fi modificat, ulterior, în funcție de solicitări.

Documentele necesare evaluării sunt:

– Bilet de trimitere de la medicul de familie/ specialist către specialitatea MEDICINĂ INTERNĂ, cu mențiunea EVALUARE POST-COVID 19;

– Bilet de externare din spital și/ sau dovada de la DSP/ rezultatul unui test pozitiv;

– Alte documente medicale eliberate pe parcursul bolii COVID 19;

– Buletin de identitate/ Carte de identitate;

– Card de asigurat.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Parteneri
spitale private