Din cuprinsul articolului
Somnul este una dintre cele mai importante funcții vitale ale organismului, dar pentru tot mai mulți oameni el a devenit un lux. În ultimele decenii, tot mai multe persoane se confruntă cu insomnii, iar medicii atrag atenţia că felul în care dormim nu doar că ne îmbolnăveşte, dar ne şi modelează personalitatea.
Specialiştii estimează că peste 50% dintre persoanele de peste 65 de ani se plâng de insomnie, iar explicaţia ştiinţifică este că, pe măsură ce îmbătrânim, neuronii din creier care promovează trezirea devin hiperactivi și astfel poate deveni mai greu să dormim suficient.
În total, statisiticile relevă că insomnia afectează peste 40% dintre adulți, iar cauzele pot fi multiple – stresul, anxietatea, lipsa rutinei, alimentația dezechilibrată sau expunerea excesivă la ecrane.
Un nou studiu publicat în revista PLOS Biology a identificat cinci tipare diferite de somn, fiecare dintre ele legând calitatea odihnei de anumite rezultate psihologice, cognitive și de sănătate.
Echipa de cercetători a analizat datele colectate de la 770 de tineri adulți sănătoși în cadrul proiectului Human Connectome Project, care include imagini ale creierului și informații auto-raportate despre somn, sănătate și stil de viață. Prin corelarea tuturor acestor elemente, oamenii de știință au identificat cinci tipare de somn „biopsihosociale”, fiecare asociat cu modele distincte de organizare a rețelei cerebrale, informează Mediafax.
Tiparul 1 – Somn fragil și minte vulnerabilă
Persoanele din acest grup au dificultăți în a adormi, se declară nemulțumite de odihna lor și prezintă niveluri mai ridicate de depresie, anxietate, stres, frică și furie. În acest caz, calitatea somnului pare să fie strâns legată de sănătatea mintală.
Tiparul 2 – Minte neliniștită, somn normal
Acest profil reunește persoane care nu au probleme majore de somn, dar prezintă totuși tulburări emoționale: impulsivitate crescută, furie, tristețe și conștiinciozitate scăzută. În aceste cazuri, problemele psihologice par să aibă alte origini, independente de odihna nocturnă.
Tiparul 3 – Persoane care dorm cu ajutorul medicamentelor
Caracterizat prin utilizarea somniferelor, acest grup prezintă trăsături de conștiinciozitate și satisfacție mai mare în relațiile sociale. Cu toate acestea, participanții au raportat dificultăți cognitive în domenii precum memoria vizuală, inteligența fluidă și orientarea spațială.
Tiparul 4 – Persoane care dorm puțin
Aici, variabila cheie este durata somnului. Dormitul mai puțin de ore este asociat cu un comportament mai agresiv și dificultăți în limbaj, reglarea emoțională și abilitățile cognitive.
Tiparul 5 – Persoane cu somn întrerupt
Acest grup este definit de treziri frecvente în timpul nopții. În plus față de problemele cognitive și agresivitate, acesta prezintă o tendință spre anxietate, hipertensiune arterială, fumat și consum excesiv de alcool.
Aurore Perrault, expert ]n neuroștiințe la Universitatea Concordia, a explicat importanța studiului: „Diferitele profiluri de somn corespund, de asemenea, unor modele unice de funcționare a creierului observate cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică, sugerând că modul în care dormim se reflectă nu numai în comportamentul și sănătatea noastră, ci și în structura creierului nostru”.
Cercetătorii au subliniat că nu doar numărul de ore contează: calitatea somnului face diferența, fiind influențată de modul, locul, persoana cu care și momentul în care dormim. La urma urmei, prea puțin somn este dăunător pentru sănătate, dar și prea mult somn poate fi la fel de nociv.
