Din cuprinsul articolului
Demența rămâne una dintre cele mai temute boli ale îmbătrânirii. Peste 55 de milioane de oameni trăiesc deja cu această afecțiune la nivel global, iar estimările arată că numărul cazurilor s-ar putea tripla până în 2050. În lipsa unui tratament curativ, cercetătorii caută tot mai atent factori modificabili care ar putea influența riscul de declin cognitiv. Alimentația este unul dintre ei, iar magneziul a început să atragă o atenție serioasă în ultimii ani.
Date recente sugerează că un aport mai ridicat de magneziu se asociază cu o structură cerebrală mai sănătoasă, o îmbătrânire mai lentă a creierului și, posibil, cu un risc mai scăzut de demență. Nu este vorba despre un „supliment-minune”, ci despre un mineral esențial, prezent în mod natural în multe alimente de bază.
De ce este magneziul important pentru creier
Magneziul participă la câteva sute de reacții biochimice din organism. Este implicat în producerea de energie, transmiterea impulsurilor nervoase, reglarea glicemiei și funcționarea normală a mușchilor și nervilor. Creierul, prin complexitatea lui, depinde de aceste mecanisme pentru memorie, atenție și capacitatea de a procesa informația.
La nivel neuronal, magneziul contribuie la stabilitatea sinapselor și la controlul excitabilității neuronale. Dezechilibrele pot favoriza inflamația, stresul oxidativ și alterarea comunicării dintre celulele nervoase, procese care apar frecvent în bolile neurodegenerative.
Ce spun studiile despre magneziu și demență
Unul dintre cele mai citate studii din acest domeniu a fost realizat de cercetători de la Australian National University. Analiza a inclus peste 6.000 de adulți și a corelat aportul alimentar de magneziu cu investigații imagistice cerebrale.
Rezultatele au arătat că persoanele care consumau în jur de 550 mg de magneziu pe zi aveau un volum cerebral mai mare și mai puține leziuni de substanță albă, comparativ cu cei care se apropiau de aportul recomandat standard, de aproximativ 350 mg pe zi. Diferențele observate sugerau un creier „biologic” mai tânăr cu aproape un an, raportat la vârsta cronologică.
Efectul a fost mai pronunțat la femeile aflate după menopauză, un detaliu care susține ipoteza că magneziul ar putea contracara parțial procesele inflamatorii și vasculare accelerate după scăderea estrogenilor. Cercetătorii subliniază însă un aspect esențial: aceste date arată o asociere, nu o relație directă de cauzalitate. Cu alte cuvinte, magneziul nu previne demonstrat demența, dar se corelează cu markeri cerebrali favorabili.
Mecanisme posibile prin care magneziul susține sănătatea creierului
Există mai multe explicații biologice plauzibile pentru aceste observații. Magneziul pare să limiteze inflamația cronică, un proces implicat în boala Alzheimer și în alte forme de demență. De asemenea, sprijină metabolismul energetic al neuronilor și ajută la menținerea unui flux sanguin cerebral adecvat, prin influența asupra tensiunii arteriale și a sensibilității la insulină.
Un alt element important ține de relația dintre magneziu și vitamina D. Magneziul este necesar pentru activarea vitaminei D în organism, iar vitamina D este, la rândul ei, asociată cu funcția cognitivă și sănătatea vasculară. Deficitele combinate pot amplifica riscul de fragilitate neurologică.
Cum poate fi crescut aportul de magneziu în mod realist
Pentru majoritatea oamenilor, cea mai sigură cale rămâne alimentația. Legumele cu frunze verzi, nucile, semințele, leguminoasele și cerealele integrale sunt surse constante de magneziu și aduc, în același timp, fibre și antioxidanți importanți pentru creier.
Suplimentele pot fi utile în anumite situații, dar nu sunt lipsite de riscuri. Dozele mari pot provoca tulburări digestive și pot interacționa cu unele medicamente, inclusiv diuretice sau tratamente pentru afecțiuni cardiace. De aceea, specialiștii recomandă prudență și evaluare medicală înainte de administrarea zilnică pe termen lung.
Ce se știe și ce nu se știe, deocamdată
Magneziul nu este un tratament pentru demență și nu poate garanta protecție împotriva bolilor neurodegenerative. Datele disponibile sugerează însă că un aport adecvat, posibil ușor peste recomandările minime, se asociază cu o sănătate cerebrală mai bună la vârsta mijlocie și înaintată.
În contextul în care nu există soluții simple pentru prevenirea demenței, magneziul intră în categoria factorilor de stil de viață care pot conta pe termen lung, alături de activitatea fizică, somnul, controlul tensiunii arteriale și al glicemiei. Nu ca soluție miraculoasă, ci ca parte dintr-un echilibru metabolic care susține creierul pe termen lung.
