Sari la conținut

Unde ar putea migra cutremurele din Gorj. Mărmureanu: ”E numai o chestiune de timp”

Ar putea apărea cutremure și în alte zone din România, după ce în doar zece zile, peste 800 cutremure s-au produs în zona Gorjului, avertizează profesorul Gheorghe Mărmureanu. 

Gheorghe Mărmureanu, fost director general al INCDFP, membru al Societății Române de Fizică și al American Society of Civil Engineers – Mechanical Divsion, a declarat pentru „Adevărul” că, în perioada următoare, vom afla cum va evolua situația cutremurelor din Oltenia.

Unde ar putea apărea cutremure în România

„Curbele de cutremur pot migra foarte ușor. Ele pot ajunge rapid în zona Hunedoarei unde în trecut, cam acum 100 de ani, au fost cutremure foarte puternice, cu biserici prăbușite și alte pagube destul de importante.

Apoi, nu este exclus să migreze acest roi de cutremure spre dreapta, spre zona Vidraru și chiar spre Sibiu. Și aici există un istoric al seismelor destul de important, care nu este de neglijat. E numai o chestiune de timp până vom afla cum evoluează acest sistem de cutremure din Oltenia”, a precizat profesorul Gheorghe Mărmureanu.

Potrivit INCDFP, replicile pot fi așteptate timp de o lună de la producerea seismelor majore

Deși frecvența și intensitatea seisemelor ar trebui să scadă, ieri s-au înregistrat în Gorj trei seisme dintre care unul, la ora 08.25, a avut magnitudinea relativ mare, de 4,1 grade; cu epicentrul la adâncimea de 15 kilometri, s-a produs în roiul obișnuit din ultima perioadă, la 104 km S-V de Sibiu, 108 km N-V de Craiova, 140 km V de Pitești, 163 km S-E de Timișoara, 180 km S de Cluj-Napoca, 181 km S-E de Arad, 199 km V de Brașov, 215 km E de Belgrad, 219 km E de Zemun, 227 km V de Ploiești.

Distrugeri mai mari în cazul cutremurelor la suprafață

Cutremurele din Gorj s-au produs la adâncimi mici, mai arată documentele INCDFP. Primul seism puternic, cel de 5,2 din 13 februarie, s-a produs la o adâncime de 15 kilometri. Cel de pe 14 februarie, de 5,7, s-a produs mai aproape de suprafață, la 6,2 kilometri. De altfel, toate replicile au avut o adâncime mică – între 30 de kilometri și un kilometru. Fiind cutremure de suprafață, energia degajată disipată este consumată pe o rază mai mică și, drept urmare, pagubele produse la suprafață sunt mai mari decât în cazul seismelor de adâncime cum sunt cele vrâncene.

Doctorul zilei whatsapp channel

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si: