duminică, august 14, 2022

Keratoconusul este o boală oculară degenerativă, progresivă, care are debutul în adolescență și este bilaterală, de regulă. Datele statistice arată că această boală afectează 1 din 2000 de persoane.

”Afecțiunea are o evoluție lentă și se manifestă prin deformarea și subțierea progresivă a corneei. Mai exact, afecțiunea presupune deformarea corneei, de la o formă rotundă, normală aceasta se subțiază și se bombează sub forma unui con. În felul acesta apare o imagine neclară. Atenţie: vederea încețoșată cauzată de keratoconus diferă de imaginea neclară cauzată de miopie, de exemplu,” explică dr. Marinkovic Bojan, medic specialist oftalmolog la Clinica Medical Optic.

Te-ar mai interesa: Atenție: Pofta de mâncare și durerile abdominale s...

Simptomele acestei boli oculare includ, potrivit oftalmologului, scăderea acuității vizuale, vedere încețoșată, apariția dioptriilor cilindru, hiperlăcrimare, ochi roșu, durere, putând evolua până la pierderea completă a vederii, când este necesar transplantul de cornee. De asemenea, la debut, afecțiunea are ca semne și simptome: vederea în ceață, distorsiunea imaginii cât și o sensibilitate crescută la lumină.

Factori de risc

Medicul menționează că, din păcate, cauzele apariției keratoconusului sunt încă necunoscute, dar se crede că sunt implicați factori genetici și de mediu, cum ar fi:

Te-ar mai interesa: Ce spunea Arsenie Boca despre Maica Domnului: NU f...

• Vârsta: De cele mai multe ori, boala debutează în adolescență dar poate să apară și la vârsta adultă. Destul de rar apare însă după vârsta de 40 de ani.
• Anumite afecțiuni predispun, de exemplu, sindromul Down, sindromul Marfan sau Sindromul Ehlers – Danlos, astmul, rinita alergică.
• Frecatul excesiv la ochi este unul dintre factorii favorizați ai bolii. Explicația este aceea că, prin frecatul la ochi, poate fi afectată corneea.
• Ereditatea.

Te-ar mai interesa: De ce e bine să mănânci porumb fiert. Este o minun...

Cum se stabilește diagnosticul?

Oftalmologul atrage atenția că este absolut necesară diagnosticarea bolii precoce tocmai pentru a se interveni asupra evoluției. Încă de la primele semne este indicat să ajungeți la medicul specialist oftalmolog care să poată stabili un diagnostic de certitudine.

Medicul oftalmolog poate depista prezența keratoconusului la o examinare de rutină, cu ajutorul biomicroscopului și măsurând curbura corneei cu ajutorul autorefractometrului. Dar pentru un diagnostic de certitudine, se va efectua investigația numită topografie corneeană cu ajutorul căreia se poate vedea grosimea corneei.

Te-ar mai interesa: Mesaje Sfânta Maria 2022. Cele mai frumoase urări ...

”Microscopia speculară, o altă investigație necesară care contribuie la evaluarea celularității endoteliului cornean. De asemenea, medicul va efectua și pahimetria corneană, investigație indispensabilă pentru a ghida strategia terapeutică în fiecare stadiu al bolii. După investigații medicul oftalmolog poate stabili cu certitudine gradul de evoluție al bolii,” a completat dr. Marinkovic Bojan

Te-ar mai interesa: Ce este interzis să faci pe 15 August! Se spune că...

Atenție! Cu cât se intervine mai repede, cu atât scad șansele de subțiere a coreei și recuperarea va fi anevoioasă. Totodată, este important de aflat dacă pacientul are pe cineva în familie cu keratoconus, deoarece afecțiunea se transmite pe cale genetică.

În ce constă tratamentul?

Încă de la început trebuie specificat că odată cu evoluția bolii pot fi necesare lentile de contact dure, crosslinking, inele intracorneene sau chiar transplatul cornean.

”Tratamentul pentru fazele de debut, inițiale ale keratoconusului, constă în prescripția de ochelari pentru miopia și astigmatismul prezente. Din păcate, boala fiind progresivă, va fi necesară o schimbare frecventă a dioptriilor și un control oftalmologic, anual,” explică medicul oftalmolog Marinkovic Bojan.

Ulterior, este posibil ca medicul să recomande trecerea la lentile de contact moi, lentile hibride, dure asta în cazul în care ochelarii nu au rezultatul dorit.

Totodată, faza avansată a bolii poate fi tratată prin tratament chirurgical – crosslinkingm mai spune medicul. Mecanismul de bază al crosslinking-ului este formarea de legături covalente la nivelul fibrilelor de colagen și a proteinelor adiacente din stroma corneei. Aceste noi legături întăresc și rigidizează structura corneei, în felul acesta crescându-i stabilitatea. Ulterior, cu ajutorul razelor ultraviolete A și a riboflavinei (vitamina B2), este întărită structura corneei, impiedicând deformarea în continuare a acesteia.

”Totodată, trebuie specificat faptul că efectul tratamentului este în strânsă legătură cu gradul de penetrare a riboflavinei prin epiteliu. Astfel, cu cât penetrarea este mai bună, cu atât efectul de formare a legăturilor noi între fibrilele de colagen este mai puternic. În concluzie, acest tratament poate contribui la încetiniera progresiei keratoconusului,” adaugă oftalmologul.

O altă soluție de tratament este cea a inelelor intracorneene. Implantarea inelelor intracorneene este o intervenție nedureroasă care se face cu anestezie topică (locală, cu picături) și se realizează sub microscop operator.
Dacă afecțiunea este avansată și toate celelalte metode de tratament nu au avut succes, se va recurge la transplantul de cornee.
Medicul subliniază că pacienții cu keratoconus trebuie monitorizați oftalmologic periodic, pentru a putea recomanda cea mai bună soluție de tratament.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Parteneri
spitale private