Zâmbetul perfect există! Românii vor să-şi recapete zâmbetul. Sunt studii care arată că, dintre trăsăturile faciale, zâmbetul este remarcat într-o mai mare măsură, iar estetica dentară este instrumentul prin care putem recrea această estetică facială.
Liliana Pîrcălabu
Tinerețea și frumuseţea sunt prezente peste tot, iar oamenii vor căuta soluții și ajutor pentru a avea o imagine perfectă.
Astfel, tot mai mulţi pacienţi trec pragul cabinetelor de stomatologie nu doar din cauza durerilor, ci şi pentru a avea o datură perfectă.
Despre albirea dinţilor şi procedeele de tratament chimic de corectare a discromiei am cerut o opinie avizată, iar doamna doctor Cornelia Bucşa ne-a oferit o bună oportunitate.
O primă constatare ar fi că, într-adevăr, interesul pacienţilor pentru latura estetică a stomatologiei restructurative a crescut, în condiţiile în care medicina dentară a realizat în ultimul deceniu progrese remarcabile. O a doua constatare ar fi că, paradoxal, suntem în acelaşi timp certaţi cu pasta de dinţi. Statisticile arată că folosim un singur tub pe an…
Vrem ceva frumos, dar albirea este, până la urmă, o tehnică de tratament
Albirea nu se face de capul nostru. Vizita la cabinetul medical este indispensabilă. Aflăm, astfel, că există nişte paşi obligatorii care trebuie respectaţi.
Igienizarea profesională este etapa obligatorie prin care trebuie să treacă orice pacient care prezintă modificări de culoare dentară şi doreşte o albire a dinţilor. Scopul este acela de a îndepărta depozitele de placă și tartru. Atât detartrajul, cât şi periajul profesional sunt metode eficiente, pentru că îndepărtează ceea ce nu poate pacientul prin simplul periaj.
Acolo unde avem tartru nu putem vorbi de o albire eficientă
De altfel, detartrajul ar trebui realizat de două ori pe an. Când faci detartraj faci și periaj, scapi de pete, de tartrul galben, de cel interdentar, scoţi tot ce se află între dinți, dar și sub gingie, însă nu este o procedură de albire propriu-zisă. Desigur, sunt și persoane care nu necesită detartraj, după cum pot exista persoane care nu pot scăpa complet de el şi vorbim de colorațiile din șanțuri, unde nu se poate intra nici cu aparatul, în pofida turației mari pe care o are.
Tartrul este, de fapt, o depunere de calciu peste placa microbiană, adică ceea ce rămâne după ce mâncăm și nu ne-am periat bine dimineața și seara. Zona afectată este galbenă sau negră şi aşa va rămâne. Cafeaua, tutunul, pigmenții din alimentație, dar şi micozele dentare dau astfel de înnegriri.
În cursul detartrajului, dinții sunt sensibili, iar la unele persoane chiar doare, depinde și de cât de mult este retrasă gingia.
Pentru că, pe măsură ce cureți o dată și încă o dată, în timp, gingia se retrage şi o dată cu ea se atrofiază și osul, astfel că „nu mai sunt în smalț”. Când gingia s-a lăsat nu mai ai protecția smalțului, ai cement, care este mai slab ca structură decât smalțul.
Ce facem cu fisurile…
În general, cei mai mulţi pacienți pot avea după vîrsta de 30 de ani şi câte o fisură. Se întâmplă pentru că, o dată cu îmbătrînirea smalțului și atrofierea pulpei dentare, dintele nu se mai poate hrăni prin această pulpă, prin nerv, care este însoțit de un vas de sânge ce asigură hrănirea. Pulpa dentară, nervul deci, se mai atrofiază, se depune dentină și se micșorează pe măsură ce înaintăm în vârstă, astfel că nu se mai face această vascularizare și hrănire a smalțului. Aşa apar fisurile.
Este foarte adevărat că am avut pacienți care după albire au avut sensibilitate dentară, dar nu neapărat din cauza acestor fisuri.
Şi dintele cu fisuri trebuie pregătit pentru albire. Există geluri care asigură o desensibilizare cu care pacientul trebuie să se spele minimum două săptămâni înaintea procedurii de albire.
Plombele devin inestetice
Plombele vor putea avea de suferit în urma unui proces de albire şi va trebui să le schimbăm dacă vrem să arătăm „frumos cu totul”. Ele nu se modifică decît din punct de vedere estetic, nu şi mecanic.
Dinţii din porţelan se albesc şi ei?
Dacă preconizăm să facem albire trebuie să îi spunem medicului că vrem acest lucru, astfel că stomatologul va alege o culoare mai deschisă, iar dacă avem deja o lucrare poate că bine ar fi să o schimbăm, mai ales dacă este pe dinţii din faţă. Deşi, acum, lucrările în porțelan cam „pică” pe culoare.
Există și albire pe dinți care nu au nerv şi care nu sunt dureroşi. Nu vor fi la final tot atât de albi, iar procesul va fi un pic mai anevoios pentru că aceşti dinţi nu mai au posibilitatea să se regenereze.
Eficiența ține de structura dintelui
Ne naştem cu dinţii mai albi sau mai galbeni, iar efectul de albire este diferit în funcţie de această particularitate.
Potrivit studiilor, culoarea dinţilor noştri este dată nu de smalţ, aşa cum am putea crede, ci de pigmenți ce se impregnează în dentină, pentru că smalțul este considerat un țesut nepenetrabil. Astfel, ceea ce vedem noi este, de fapt, culoarea de la dentină care transpare prin smalţul subţire şi lucios.
