Durerile de spate, la nivelul coloanei vertebrale, afectează, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), mare parte din populația țărilor dezvoltate.
Georgeta Petrovici
Indiferent de ocupație, aceste dureri ne pot afecta în mod egal, fie că desfăşurăm o activitate fizică cotidiană intensă, fie că suntem ceva mai sedentari şi petrecem multe ore la birou.
Statistica OMS arată că o foarte mare parte din populația adultă a experimentat cel puțin o dată în viață un episod de lombalgie sau durere la nivelul spatelui (fie el cervical sau în zona toracală).
Durerea de spate este definită de specialiști ca un disconfort sau o limitare algică la nivelul unui segment al coloanei. Din cele trei segmente ale acesteia, zona lombară este cel mai mult afectată, urmată de zona cervicală şi apoi de cea toracală.
Potrivit medicilor, durerea poate avea un debut brusc, acut, de scurtă durată într-o primă fază şi care, ulterior, se transformă într-o durere persistentă.
De ce doare spatele?
Specialiștii împart durerile de spate, în funcție de durata lor, în dureri cronice (7–12 săptămâni) și acute (sub 7 săptămâni).
Acestea sunt provocate în mare parte de caracteristici personale, condiții de muncă, factori cotidieni sau chiar psihologici. Oricât de neașteptat ar suna, anumite stresuri sau probleme emoționale pot genera dureri de spate. Doar o mică parte din durerile de coloană sunt rezultatul secundar al unor afecțiuni grave precum traumatismele directe, osteoporoza etc.
Dr. Lucian Galoși, fizioterapeut, explică faptul că sursa durerilor de spate este dificil de identificat, acestea necesitând o atenție sporită în diagnosticare și tratament.
”Durerile de spate pot fi generate de suferința unui ligament, mușchi, țesut conjunctiv moale, până la cea a unor capsule articulare. Stresul, fie el mecanic unic sau repetitiv, primește un răspuns prin scurtări musculare și apariția unei inflamații ca un răspuns fiziologic”, arată specialistul.
Altfel spus, există o serie de factori care predispun la dureri de spate: factorii psihosociali, structura scheletică (au fost realizate studii care demonstrează asocieri între înălțimea corpului și durerea de spate) până la factori ocupaționali.
Cercetările arată că 37% dintre durerile coloanei au ca sursă factori ocupaționali.
Pentru că gestionarea durerilor de spate este o chestiune care suportă o serie de variabile, ne oprim, în această primă parte a articolului nostru, asupra celor mai întâlnite, și anume durerile de ”șale”, cum sunt ele cunoscute în popor. Fizioterapeutul Lucian Galoși oferă câteva sfaturi utile pentru scăderea riscului de aparție a durerilor joase lombare.
1. În cazul activităților intense, spontane, încercați să produceți mișcarea sinergic din articulațiile șoldurilor și genunchilor și doar în mică măsură din coloană. Asta înseamnă că dacă vrem să ridicăm un obiect cu o greutate semnificativă nu îl abordăm prin aplecarea directă din spate. E de preferat să îndoim genunchii, iar când ridicăm greutatea să o facem în plan frontal, evitând răsuciri laterale. E de evitat și deplasarea cu greutate în brațe pe o distanță lungă.
2. Pentru beneficiul spatelui și al întregului organism e necesar să introduceți în rutina zilnică o plimbare, înotul sau mersul pe bicicletă.
3. La o plimbare mai lungă este foarte importantă balansarea brațelor în contratimp cu pasul. O plimbare trebuie să fie un dans al articulațiilor cu mușchi. Altfel spus, când ne plimbăm trebuie să destindem musculatura. Prietenilor mei le spun când merg la o plimbare să-și imagineze că dansează salsa sau merengue.
4. Când vine vorba de postura indusă e bine de știut că poate duce la dureri dacă lucrurile nu se întâmplă natural. Postura spatelui e dată de tonusul muscular al acestuia, iar dacă vrem să avem un copil cu un spate frumos, acesta trebuie să facă mișcare; nu ajunge să se corecteze și să stea ”drept” când trece prin fața unei vitrine.
5. Greutatea în exces cauzează dureri ale spatelui. Dar și dietele agresive și slăbirea bruscă au același efect. Concluzia: pierderea în greutate trebuie să se întâmple gradual, targetul real e undeva la 1,5 – 2 kg pe lună, cu creșterea progresivă a efortului realizat sub formă de exerciții fizice (sport).
6. Învață că și spatele are nevoie de relaxare. Întinde-te pe podea și încearcă să contracți mușchii spatelui și feselor, ai brațelor și picioarelor pentru câteva secunde, urmate de câteva (în jur de 20 de secunde) de relaxare.
7. Ai grijă unde dormi. E greu de definit ce înseamnă o saltea sănătoasă, dar cu siguranță prezența discontinuităților în pat nu sunt un avantaj.
8. Evitați să faceți mișcări repetitive la același nivel, mai ales dacă nu sunteți obișnuiți cu ele. Iarna, spre exemplu, când vrei să deszăpezești aleea, încearcă să o faci cât mai ergonomic. Dacă simți că începe să te supere spatele după ce ai dat zăpada cu lopata, nu te sfii să te sprijini de o bancă sau de o mașină și să curbezi spatele spre posterior.
9. Nu e rușine să faceți mișcare, e rușine să nu faceți! Dar trebuie să faceți mișcarea cu care sunteți confortabili și fără excese.
10. Gâtul tehnic sau ”Tech Neck” este o afecțiune relativ nouă, integrată în clasificările bolilor posturale, fiind dată de poziția vicioasă pe care o avem în timp ce citim sau scriem texte pe telefon.
Imaginați-vă cât de greu e capul, aproape 10 kg, pe care îl poziționăm anterior, în unghi de 50-60 de grade pentru un timp îndelungat, iar musculatura spatelui, de la omoplați în sus, încearcă să-l mențină pe poziție. Când musculatura obosește, continuă să mențină capul în continuare în această poziție disconfortantă pentru corp. În timp, toată coloana va suferi o modificare a axelor și a biomecanicii articulațiilor, iar aici apar durerile.
