Tipuri de vegetarianism. PLUS: avantajele și dezavantajele acestei diete

Tipuri de vegetarianism. PLUS: avantajele și dezavantajele acestei diete
Tipuri de vegetarianism. PLUS: avantajele și dezavantajele acestei diete

Este adevărat că acest tip de alimentația are numeroase avantaje, printre care reducerea colesterolului, însă vegetarianismul nu este indicat tuturor.

Vă prezentăm mai jos tipurile vegetarianismului și principalele atuuri și dezavantaje.

  1. Dieta exclusiv vegetariană conține doar fructe și legumet crescute în mod ecologic. Proteinele nu sunt obținute din produsele de natură animală ci din unele legume, fructe zarzavaturi, soia sau cereale. Acest gen de nutriție se bazează, în general pe crudități. Prepararea mâncării la o temperatură de 37 grade conservă enzimele și cea mai mare parte din vitamine și minerale.
  2. Dieta preponderent vegetariană (flexitarianismul) este mai îngăduitoare, permițând consumul de pește și excepțional de carne de pasăre. Termenul de flexitarian a apărut pentru prima dată în 1992, iar în 2003, American Dialect Society l-a definit ca: vegetarian care mănâncă doar ocazional carne.
  3. Dieta lacto-vegetariană exclude ouăle și carnea, dar tolerează lactatele. Această formă este foarte răspândită în India.
  4.  Dieta ovo-vegetariană permite pe lângă vegetale ouăle. Această dietă are cei mai puțini adepți.
  5. Dieta lacto-ovo-vegeriană acceptă dintre produsele de origine animală doar anumite ouă (cele de fermă sunt excluse) și unele lactate. Este cea mai întâlnită formă de vegetarianism în Europa și America.
  6. Dieta fructariană implică numai consumul poamelor, nucilor, semințelor, leguminoaselor și altor vegetale care pot fi adunate fără a face rău plantei care le-a produs (unii adepți mănâncă doar roadele care s-au desprins singure). Astfel, un fructarian va accepta banane, alune, tomate, vinete, pepeni, castraveți, etc. Dar va refuza cartofii sau spanacul.

 

Principalele avantaje:

–         vegetalele au un important rol detoxifiant, îndepărtând din corp noxele cu potențial patogen. În plus, având o rată mare de metabolizare, acest tip de alimentație nu produce reziduri greu de expulzat.

–         Asigură un aport adecvat energetic sporind speranța de viață

–         Sistemele digestiv, renal, nervos, nu sunt solicitate inutil

–         Prin aportul substanțial de vitamine și săruri minerale, imunitatea se fortifică, apărând organismul mai eficient

–         Reduce riscul apariției obezității, diabetului, colesterolului, afecțiunilor cardiovasculare, a osteoporozei și anumitor forme de cancer.

–         Majoritatea leguminoaselor conțin proteine, unele chiar mai multe decât carnea. Spre exemplu, soia are în medie 40% proteine, iar carnea de vită doar 21-23%.

Dezavantaje:

–         urmată în perioadele de maximă dezvoltare a organismului (copilărie, adolescență) această dietă poate înfrâna procesul optim de evoluție, atât fizică, dar și intelectuală.

–         Lipsa proteinelor și lipidelor de origine animală, elemente ce au valoare biologică, împiedică maturizarea sistemelor nervos central și periferic, respectiv a celor muscular și endocrin.

–         În cazul unor persoane, acest tip de dietă nu reușește să confere o stare de sațietate durabilă, perceperea aproape continuă a senzației de foame putând cauza depresii, frustrări, nervozitate.

–         Aportul insuficient de vitamina B12, calciu și fier predispune la anemie și la rahitism (în special la fete). Vegetarienele aflate la premenopauză sau în plină desfășurare a acestei stări fiziologice au un risc crescut de osteoporoză.

–         Alimentația exclusiv vegetariană în timpul sarcinii poate dăuna copilului, mult mai predispus la hipertrofie ponderală, la anemie sau rahitism.

Reducerea generală a colesterolului este o măsură de prevenire a bolilor de inimă, totuși, odată cu colesterolul rău se diminuează și colesterolul bun (HDL), fenomen care poate avea efecte negative asupra organismului

8 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
CITESTE ACUM
loading...